
Doru Căstăian este profesor de gimnaziu, liceu și facultate. Lucrează la Liceul de Arte D.Cuclin din Galați, este profesor asociat la Facultatea de Istorie, Filosofie și Teologie din Galați. Lucrează și ca metodist la Casa Corpul Didactic Galați. Este autor de cărți și publicist.

Procrastinarea poate fi dăunătoare pentru sănătatea noastră fizică și psihică. Mai multe studii au arătat că cel puțin jumătate dintre studenți procrastinează până la un nivel care poate fi dăunător pentru educația lor. Cercetătorii spun că amânarea sarcinilor este un lucru ce se poate corecta prin terapie sau prin mici schimbări în viața de zi cu zi.
„Slow education” este un concept derivat din paradigma „slow” (fără grabă), din care mai fac parte și alte mișcări sociale, cum ar fi „slow food”, ”slow travel” , ”slow fashion” sau „slow living”. Aceste mișcări sociale, generate în jurul principiului ”fără grabă”, au avut ca punct de pornire anii ‘80, când un grup de activiști italieni a reacționat la deschiderea unui restaurant de tip fast-food. Inițiatorul mișcării, Carlo Petrini, a atras atenția asupra faptului că mâncarea fast-food venea la pachet și cu aspecte problematice: standardizare, deconectare, abandonarea unor practici tradiționale, cum ar fi mâncatul împreună sau mesele tihnite luate în familie.
Am învățat ceva din lecțiile pandemiei? Am vrut să vedem. Societatea Academică din România, prin proiectul Monitorul Educației din România, a realizat un raport de politici publice menit să readucă pe agenda publică subiectul educației digitale. Am aflat, prin cele 86 de cereri de informații publice către instituțiile statului, câți profesori și elevi nu au încă echipamente, faptul că nici azi școlile nu au site-uri și că riscăm să pierdem mulți bani europeni pentru că nici până azi nu s-a făcut licitația publică la Catalogul Electronic.