Bullyingul poate lua multe forme, de la cele fizice, precum îmbrâncirea și lovirea, la cele țin de relații, ca răspândirea de zvonuri, excluderea cuiva din grupul de prieteni, ori remarci nepoliticoase. Mai poate însemna și hărțuire sexuală. Uneori, agresorii iau în vizor pe cineva pe motive de rasă, religie, aspect sau orientare sexuală. O cercetătoare explică de unde învață copiii să fie bullies și de ce trebuie să scăpăm de scuza „așa sunt copiii”. În România, 1 din 4 copii este victimă a bullyingului la școală, în mod repetat.
„Se vede o diferență între copiii care au avut privilegiul să locuiască și să învețe într-un oraș mare și cei din provincie”, spune Miruna Ștefan, absolventă de clasa a XII-a de la Colegiul „Sfântul Sava” din București, unde, anul trecut, ultima medie de admitere a fost 9.89. Miruna și Nicoleta, colega ei, se numără printre cei opt elevi cu media 10 de la acest liceu, unde au fost cele mai multe note maxime din țară în 2022. Adolescentele explică de ce e important să-ți vezi de drumul tău, chiar dacă ești admis la un liceu considerat „mai slab” și de ce „Sfântul Sava” e potrivit mai degrabă pentru olimpici.
În jur de 27.000 de profesori din România, adică 16% din totalul cadrelor didactice, sunt eligibile pentru gradație de merit. Asta înseamnă un plus de 25% la salariu pentru cinci ani. Mai multe voci din sistem acuză însă că nu „meritul” este cel premiat în realitate, ci abilitatea unor cadre didactice de a aduna sute de adeverințe de la tot felul de evenimente mai mult sau mai puțin relevante. Constantin Lomaca, profesor în Germania, explică pentru Școala 9, criteriile care ar trebui să stea la baza creșterii salariilor profesorilor. Alți cinci profesori din țară spun de ce nu funcționează regulamentul existent.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
