543 de milioane de euro primim de la Uniunea Europeană să rezolvăm problema abandonului școlar, prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență. Cum îi vom cheltui? Programul de educație remedială din 2021 a însemnat 30 de milioane de euro pentru niște cursuri care nu au reușit nici să-i scape de repetenție sau corigență pe mulți dintre elevii participanți. În unele județe, mulți copii din grupul-țintă nici nu le-au frecventat. Dar oamenii au fost plătți. Coordonatorii județeni, de pildă, aleși din rândul inspectorilor, au primit sume peste 23.000 de lei pentru patru luni de activitate. Cât un profesor debutant în zece luni.
Cazul profesoarei din Botoșani care le-a spus elevilor ei că dacă se vaccinează „devin legumă” readuce în atenție o temă mai veche: ce au voie și ce nu au voie să spună profesorii în clasă? Am căutat în legislație și am discutat cu un expert în formarea profesorilor, un cadru didactic cu experiență și un sindicalist pentru a înțelege dacă opiniile personale ale profesorilor își pot face loc în cadrul orelor. „Au fost și cu acuzații de hărțuire sexuală care au scăpat basma curată”, spun cei care au studiat situații în care elevii s-au plâns de ceea ce le spun profesorii.
Ministrul Educației din Republica Moldova, Igor Șarov, a explicat demersurile pe care le-a făcut ca să țină cât mai mult școlile deschise pe timp de pandemie și să-i pregătească pe profesori să predea online.
Republica Moldova a început anul școlar cu toate școlile deschise și au încheiat primul semestru, pe 25 octombrie, cu doar 19 școli în carantină, din 1240. Adică sub 2%. Prin comparație, în această săptămână, în România, numărul școlilor în care se predă online și în sistemul hibrid este mai mare decât al celor în care se învață față în față.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
