Un elev de clasa a zecea și profesorul său de geografie explică de ce e importantă pentru ei protejarea mediului. Unul din generația activistei suedeze Gretei Thunberg, cu ochii pe summit-urile de mediu și pe rețelele sociale tot mai active în lupta împotriva încălzirii globale. Celălalt, format într-o perioadă în care nu exista plastic și în care elevii aveau, totuși, o „cotă obligatorie” de deșeuri de adus la școală. Lucian Cismaru (16 ani) și Dan Eremia (46 de ani) de la Colegiul Național „Grigore Moisil” din București încearcă să atragă atenția cu privire la Planeta pe care o lăsăm moștenire, mai ales în contextul în care războiul din Ucraina ridică nivelul poluării.
Pandemia de COVID-19 continuă să adâncească problemele din sectorul educației. În Anglia, studenții nu mai pot și nu mai vor să plătească taxe la fel de mari, în Australia, cei care învață peste hotare vor să se întoarcă acasă, nemulțumiți de calitatea educației în vremea COVID. În India, un grup de fermieri care protestează împotriva guvernului și-au improvizat o școală pentru copiii dezavantajați. În ciuda închiderii școlilor, elevii singaporezi au avut cele mai bune rezultate la examene din ultimii 30 de ani. Peste Ocean, aflăm despre actrițe cunoscute care au încercat să-și bage fiicele la facultate prin mită.
Asociația Iele Sânziene le învață pe tinerele din comunitățile vulnerabile ce este menstruația, cum apare și cum se folosesc tampoanele și absorbantele. Într-o țară ca România în care 415.000 de adolescente se află în risc de sărăcie și excluziune socială, fetele care țin atelierele de educație menstruală și pentru pubertate trebuie să lupte, simultan, cu stigma în care este învăluită menstruația și cu miturile cu care aceasta vine la pachet. Și care chiar le-ar putea pune în pericol pe viitoarele femei.