O petiție publică lansată de o profesoară din Bacău prin care cere eliminarea festivității de premiere a elevilor, de la sfârșit de an școlar, a stârnit un val de reacții în online. În timp ce peste două mii de părinți, profesori și elevi s-au alăturat inițiativei și spun că alinierea în careu și coronițele de flori le amintesc de vremea comunismului, alte persoane se opun cu vehemență și afirmă că doar elevii „mediocri” vor fi avantajați.
În perioada interbelică, bugetul pentru educație reprezenta 12% din totalul fondurilor statului, un procent semnificativ mai mare decât în prezent. Astăzi, prin noile proiecte de lege, se vorbește despre 15% din bugetul consolidat din 2027, față de 8% astăzi. Încercarea de a aloca 6% din PIB acestui domeniu a eșuat în ultimii 20 de ani. Istoricul ieșean Ovidiu Buruiană pune în context perioada istorică în care toate țările Europei investeau masiv în educație.
„Cel mai mare impact este atunci când profesorii lucrează împreună și discută despre impactul lor”, crede profesorul John Hattie. Autor al mai multor volume despre ce înseamnă o educație cu impact, cel mai cunoscut - „Învățarea vizibilă”, profesorul a rezumat, într-un interviu pentru Școala9, care sunt indicatorii la care un stat ar trebui să se uite dacă vrea o școală mai bună. Spoiler: nu este infrastructura. Și nici curriculumul.