Pandemia a subliniat multe lipsuri în școlile din toată lumea. Printre ele, se numără și calitatea proastă a aerului din sălile de clasă. În contextul crizei sanitare, doi cercetători de la Facultatea de Inginerie a Instalațiilor au creat, la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București, clasa cu cel mai curat aer, cea mai bună lumină, cu acustică și temperatură optime pentru învățare. Studiile internaționale arată că performanțele intelectuale ale copiilor pot crește cu 20% dacă sunt într-un mediu confortabil. Clasa care a făcut ore acolo nu a avut cazuri de Covid-19.
Pe ultimul loc în Europa la consumul de carte, România nu s-a aflat printre țările fruntașe la numărul de persoane vaccinate; să fie asta o explicație pentru inflația pe piața dezinformării cu care ne confruntăm în contextul pandemiei? Ce ar trebui să conțină o oră de educație civică pentru elevi? De ce tot mai mulți absolvenți de liceu aleg Studiile de securitate, în timp ce specializări precum Istoria și Filosofia rămân fără studenți? La aceste întrebări ne-a răspuns profesorul de filosofie Ciprian Mihali de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, fost ambasador în opt țări africane și din 2016 lucrează în domeniul cooperării internaționale la Bruxelles.
Ce înseamnă pentru un copil dintr-o comunitate vulnerabilă să meargă la școală? Dar pentru părintele lui să poată să-și mențină un loc de muncă? O discuție necesară într-o țară în care sărăcia este stigmatizată și circulă în continuare mitul „asistaților social”. Maria Gheorghiu, președintă și cofondatoare a organizației OvidiuRo a lucrat timp de două decenii cu familii aflate în dificultate și explică felul în care se vede lumea atunci când grija ta cea mai mare este ce pui pe masă zilnic.