
Învață să cunoască oameni și să scrie din 2016. A lucrat la Realitatea TV, Adevărul și Libertatea, unde este reporter și acum.

Când a devenit profesoară, Camelia Constantea se aștepta să prindă un post într-o școală în oraș. A ajuns la sat, unde nu a găsit „școala bună” la care visa, ci un catalog care se tot împuțina. „Eram total ruptă de realitate”, spune profesoara. După mai bine de 20 de ani de predat în satul Viișoara, azi în fotoliul de director, Camelia nu s-ar mai duce la o școală de la oraș. Am discutat cu cea care în 2024 a câștigat premiul Profesorul Anului din mediul rural la categoria „Prevenirea abandonului școlar”, pentru a vedea ce soluții a identificat ca să-i aducă pe copii în bănci.
„Fiul meu de 13 ani a stat o zi întreagă de vorbă cu un alt copil din Ucraina. Îl auzeam întrebându-l pe acel băiat dacă îl poate ajuta cu ceva. Îi spunea că, dacă e nevoie, împarte camera cu el”, este doar una dintre poveștile împărtășite de o mamă pe un grup de Facebook. Școala9 a cules astfel de istorisiri și a stat de vorbă cu un psiholog și un profesor pentru a înțelege de ce e important să le vorbim celor mici despre război, dar și cum ar trebui să o facem fără a ascunde adevărul și fără să-i speriem.
Din 2027, examenul de bacalaureat în România ar trebui să aibă o cu totul altă față, cu o probă comună pentru toți elevii din mai multe materii din trunchiul comun și alte patru probe: la două limbi de circulație internațională, una digitală și ultima facultativă, la o materie aleasă de candidat. Modificările au stârnit deja reacții aprinse în rândul profesorilor de la diferite discipline. Școala 9 vă prezintă, spre comparație, structura examenelor de bacalaureat în alte cinci țări europene: Franța, Germania, Italia, Spania și Finlanda.