
Învață să cunoască oameni și să scrie din 2016. A lucrat la Realitatea TV, Adevărul și Libertatea, unde este reporter și acum.

O voluntară din orașul ucrainean Cerkasî povestește cum dascălii din 17 școli au gătit după ore produse tradiționale de Paște pentru a ajunge pe masa a peste o mie de familii. Au fost implicați în proiect și elevi și părinți, unii au gătit la ei acasă și apoi au distribuit mâncarea celor care aveau nevoie.
La un semestru după ce, dintr-un experiment, s-a așezat prima dată la catedră, la o școală din comuna Ciorăști, județul Vrancea, Costi Rogozanu spune fără să ezite că acolo vrea să „facă purici”. Într-o discuție cu Școala 9, jurnalistul a povestit despre cum au fost pentru el primele luni ca profesor de limba română în comunitatea natală, care include elevi nevoiți să se împartă între școală și munca fizică. Rogozanu predă pe înțelesul tuturor metafore și poezie folosind Instagram și versuri din manele și muzică pop.
Când înveți ce înseamnă să plagiezi, înțelegi mai limpede cum arată comportamentul imoral în relațiile cu ceilalți, explică Alexandra Zbuchea, prodecan la Facultatea de Management a SNSPA din București. Furtul de idei se întâmplă și dincolo de ușile spațiului academic, în corporații, de pildă. Educația, însă, crede ea, poate schimba acest obicei. Profesoara jurizează proiectele înscrise la secțiunea Educație, în competiția Galei Societății Civile din acest an. Inițiative despre furtul intelectual încă nu sunt, însă ONG-urile găsesc soluții pentru multe altele care contribuie la binele comunității.