
Învață să cunoască oameni și să scrie din 2016. A lucrat la Realitatea TV, Adevărul și Libertatea, unde este reporter și acum.

Am vorbit cu un profesor universitar, care scrie o cercetare despre curiozitate, despre ce înseamnă să fii și cercetător și profesor, în România. Dragoș Grigorescu ne-a povestit despre nevoia ca cercetările să fie punct de plecare în politici publice: „Ai acest sentiment al paralelismului. Tu-ți vezi de pasiunea ta cu câțiva cu care împărtășești pasiunea și societatea își vede de-ale ei. Și așa e o ruptură între cunoaștere și rezultatele cunoașterii.”
Câteva practici ale triburilor de vânători-culegători pot fi implementate și de familiile moderne, pentru a asigura o bunăstare mentală mai mare a copiilor și a părinților, arată un nou studiu citat de Science Daily. Cercetătorii subliniază și că aceste stiluri de viață nu trebuie idealizate, având limitările lor, dar există elemente de la care se poate învăța, cum ar fi faptul că un copil dintr-un trib are și până la zece îngrijitori ne-parentali și că cei mici învață lucruri de la copiii mai mari, prin joacă.
Tot mai puțini tineri se înscriu la facultate în România în fiecare an. Termină facultatea doar jumătate. De altfel, țara noastră este pe ultimul loc în Europa la numărul de tineri între 24 și 35 de ani cu studii superioare - 23%, față de o medie europeană de peste 40%. În același timp, avem și cei mai săraci tineri din Europa, așa că odată cu majoratul, în viața lor apare dilema: job sau facultate? Unii încearcă să le îmbine. Școala 9 a discutat cu două studente care lucrează în timpul studiilor. Sunt la buget și încearcă să rămână așa fiindcă nu sunt sigure că ar putea plăti taxele care ajung în România și la 15.000 de lei.