
E absolvent al Facultății de Jurnalism din Iași. În 12 ani de presă a lucrat în redacțiile de la Opinia Studențească, Ziarul de Iași, Evenimentul Zilei, Yahoo News și GreatNews. E interesat de educație, tehnologie și probleme societății.

Andreea Eșanu și Cristian Hatu, experți ai Centrul de Evaluare și Analize Educaționale, au explicat pentru Școala 9 cum se reflectă ce știu cetățenii în vistieriile unui stat, dar și în propriul lor buzunar. Dacă scade analfabetismul funcțional până în 2030, efectul pe termen lung este dublarea sau chiar triplarea PIB-ului. Dar acest lucru înseamnă o schimbare radicală a arhitecturii curriculare, care să privească dezvoltarea abilităților de bază a tuturor elevilor, nu un sistem care să urmărească doar crearea unor vârfuri, cum sunt olimpicii, spun cei doi. Adică toată lumea să înțeleagă un prospect de medicament, să știe ce furnizor de energie electrică să-și aleagă și de ce vaccinarea anti-COVID e importantă.
La clasa a VII-a, la lecția despre funcția de reproducere, elevii găsesc în manual povestea Amaliei, o adolescentă care a devenit mamă la 14 ani. Am vorbit cu una dintre autoarele acestui manual, profesoară de biologie care a predat din anii ‘80 biologie fără să dea la conspectat lecția despre aparatul reproducător. În ultimii ani la catedră, a predat și modulul de Educație pentru sănătate.
Cazați în cămine mizere, fără căldură și hrăniți doar cu mâncare rece, acestea au fost condițiile în care au fost primiți la Craiova olimpicii la franceză. Condiții pe care autoritățile le-au considerat propice pentru a face performanță. Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu a cerut explicații de la toți inspectorii școlari din județele în care s-au organizat olimpiade în această perioadă. Situația îmi ridică o întrebare: oare atunci când merg într-o delegație, inspectorii sau secretarii de stat sunt cazați în cămine reci?