
E absolvent al Facultății de Jurnalism din Iași. În 12 ani de presă a lucrat în redacțiile de la Opinia Studențească, Ziarul de Iași, Evenimentul Zilei, Yahoo News și GreatNews. E interesat de educație, tehnologie și probleme societății.

Suedia este una dintre puținele țări ale lumii care le oferă elevilor posibilitatea să studieze limba maternă în școală, ca opțional. Andreea Dahlquist predă în 15 școli din Malmö, acolo unde sunt elevi români care nu vor să-și uite limba. În cei aproape șase ani în școala suedeză, Andreea și-a perfectat modul de a preda, astfel încât niciun copil din clasa ei să nu rămână în urmă. Asta e filosofia școlii din țara scandinavă, să-i aducă pe toți copiii la nota 5. Și de acolo construiesc.
Cum este viața studențească în pandemie, în Anglia, având în vedere că țara se află în cel de-al treilea lockdown și abia se acomodează cu Brexitul? Irina Câmpanu, studentă la Criminologie, la Universitatea din Westminster, a povestit pentru Școala 9 care sunt avantajele, dar și provocările studiului peste hotare. Ca să se poată concentra pe studii, un an de zile a lucrat ca să strângă bani, viața în Londra fiind cu peste 55% mai scumpă decât în Iașul natal. Pasionată de romanele Agathei Christie și de serialele britanice, este fericită că acum poate să învețe de la profesorii ei ce înseamnă munca de detectiv. Irina vrea ca în viitor să devină și ea inspirație pentru producătorii de filme și să lucreze ca investigator la locul crimei.
În perioada interbelică, bugetul pentru educație reprezenta 12% din totalul fondurilor statului, un procent semnificativ mai mare decât în prezent. Astăzi, prin noile proiecte de lege, se vorbește despre 15% din bugetul consolidat din 2027, față de 8% astăzi. Încercarea de a aloca 6% din PIB acestui domeniu a eșuat în ultimii 20 de ani. Istoricul ieșean Ovidiu Buruiană pune în context perioada istorică în care toate țările Europei investeau masiv în educație.