
E absolvent al Facultății de Jurnalism din Iași. În 12 ani de presă a lucrat în redacțiile de la Opinia Studențească, Ziarul de Iași, Evenimentul Zilei, Yahoo News și GreatNews. E interesat de educație, tehnologie și probleme societății.

Pentru a nu știm câta oară spunem și noi, odată cu alții, că importanța pe care o acordăm ca societate educației – și ne referim la dimensiunea macrosistemică –, școlii, reflectă nivelul nostru de educație și capacitatea de a gândi în perspectivă în folosul comunitar. De această dată, ne gândim la situația complicată și încă încâlcită a educației timpurii, adică a anilor de dinainte de grădiniță (cei pe care generația noastră i-a petrecut la bunici, în cele mai fericite cazuri). Creșa. Un domeniu aflat într-o etapă dinamică acum și cu un statut încă insuficient reglementat legislativ, care permite diverse anomalii.
În toate țările lumii, cu fiecare zi, se ajustează măsurile anti-COVID din școli: în Marea Britanie se interzic vizierele și se impun măștile peste tot, în timp ce în Republica Moldova distanțarea socială scade de la 1,5 metri la un metru. Există și vești care trec de obsesia momentului, cum ar fi protestul curajos al elevilor din Thailanda împotriva măsurile foarte stricte din școli, protest numit „Bad student”.
Numărul de școli defavorizate a crescut cu peste 30% într-un singur an. Dacă în anul școlar 2017 - 2018 erau 1.169 de unități de învățământ dezavantajate, în anul următor au ajuns la 1.535, potrivit datelor din raportul lansat marți de Asociația Human Catalyst. Practic, peste 450 de mii de copii învață în școli dezavantajate.