
E absolvent al Facultății de Jurnalism din Iași. În 12 ani de presă a lucrat în redacțiile de la Opinia Studențească, Ziarul de Iași, Evenimentul Zilei, Yahoo News și GreatNews. E interesat de educație, tehnologie și probleme societății.

Rezultatele de la simularea Examenului de Evaluare Națională au stârnit iar multe patimi. Ne propunem, în acest articol, să discutăm puțin despre implicațiile acestora cu atenția orientată spre elevi. Eu, Monica, am scris despre votul de blam acordat profesorilor într-un alt articol, care va apărea mâine în Dilema Veche, în care am încercat și să atrag atenția asupra procentului ridicat de note mici mai ales în mediul rural și în cele dezavantajate, în general. Acum, însă, vrem să discutăm și despre cât de mare este dezastrul din perspectiva existenței/nonexistenței unor competențe relevante, respectiv a cunoștințelor subsumabile acestora. Cât este de mare, așadar, dezastrul?
„Fără competenţe de literație, un copil nu poate învăța nici matematică, nici engleză, nici istorie”, spune Naomi, o învățătoare care construiește, zi de zi, o educație care contează pentru elevii ei. Cu răbdare, empatie și implicare.
După zece ani, Raluca Nagy trăiește din nou, din septembrie 2021, în Japonia. Printr-o coincidență, a locuit mai întâi vizavi de o creșă/grădiniță, iar acum lângă o școală. Și pentru că predă la universitate, i-a încolțit gândul să scrie un serial în trei episoade despre educația din Japonia. Acesta este primul episod.