Miruna Tîrcă

Arhitect de informație și scriitoare. Experiență în zona de educație alternativă, inovație urbană, orașe child-friendly, blogging, dezvoltare comunitară și antropologie. Pasionată de natură și călătorii. Free spirit mom. Scrie pe www.kindertrips.com

Editorial. Ce înseamnă „slow education” și cum îi poate ajuta pe copii? Un curent împotriva „mcdonaldizării” educației

de Miruna Tîrcă

„Slow education” este un concept derivat din paradigma „slow” (fără grabă), din care mai fac parte și alte mișcări sociale, cum ar fi „slow food”, ”slow travel” , ”slow fashion” sau „slow living”. Aceste mișcări sociale, generate în jurul principiului ”fără grabă”, au avut ca punct de pornire anii ‘80, când un grup de activiști italieni a reacționat la deschiderea unui restaurant de tip fast-food. Inițiatorul mișcării, Carlo Petrini, a atras atenția asupra faptului că mâncarea fast-food venea la pachet și cu aspecte problematice: standardizare, deconectare, abandonarea unor practici tradiționale, cum ar fi mâncatul împreună sau mesele tihnite luate în familie.

12.02.2023

Este școala în aer liber școala viitorului?

de Miruna Tîrcă

Pandemia Covid 19 a scos la iveală și a intensificat un fenomen interesant, legat de reorientarea omului spre natură și spre valorizarea spațiilor naturale. Mulți dintre noi am realizat importanța naturii în viețile noastre în moduri pe care nu ni le-am fi imaginat cu puțin timp în urmă.

22.07.2020

„Loose parts” – ce sunt și cum pot fi folosite în educația timpurie sau gimnazială

de Miruna Tîrcă

De-a lungul timpului, conceptul de „loose parts” a avut un impact puternic asupra profesioniștilor care lucrează în educație, în special cea timpurie și cea derulată în aer liber.

20.06.2020

Joacă liberă și jucăriile de consum

de Miruna Tîrcă

Joaca este un drept fundamental extrem de important pentru dezvoltarea copiilor. Jucăriile reprezintă niște instrumente-cheie în acest proces, pentru că au capacitatea de a stimula și de a pune bazele abilităților cognitive și motorii ale copiilor. În plus, îi pregătesc pe aceștia pentru viitoarea viață de adulți, îi învață să coopereze, să exploreze, să comunice, să negocieze și să împartă.

01.06.2020

Ce este deficitul de natură și cum îi afectează pe copii?

de Miruna Tîrcă

Deficitul de natură este un concept introdus de autorul Richard Louv în 2005, în cadrul unei cărți revoluționare numite „Last Child in the Woods: Saving Our Children from Nature-Deficit Disorder.” Termenul se referă la alienarea și îndepărtarea oamenilor de natură, în special a copiilor.

21.05.2020

3 argumente pentru educația în natură

de Miruna Tîrcă

Trăim vremuri critice, în care e necesar să (re)învățăm o multitudine de lucruri: să ne raportăm la resursele naturale într-un mod mai sustenabil, să ne reconciliem relația cu mediul înconjurător, să le înlesnim generațiilor tinere o conexiune mai profundă cu natura și să le sădim respectul pentru toate formele de viață existente.

06.05.2020

Alte articole

Clasă

Rezistența din școlile ucrainene: profesori, părinți și elevi au împletit plase de camuflaj pentru soldați și tancuri

de Medeea Stan

Ucraina a intrat în a doua săptămână de război și școlile și-au schimbat cu totul destinația. În Lviv, oraș încă sigur, din vest, instituțiile de învățământ adăpostesc refugiați care au fugit de bombardament sau organizează activități prin care profesorii, părinții și elevii își susțin armata. O mamă, profesoară de engleză, a povestit pentru Școala 9 cum au făcut plase de camuflaj și ce o ajută să reziste psihic. 1 milion dintre cei peste 40 de milioane de locuitori ai Ucrainei au trecut granița ca să scape de atacul Rusiei. Tanya va rămâne în țara natală cu soțul și cei doi copii.

03.03.2022

Laborator

Teodor Baconschi: „Ne plângem de invazia tonților agramați, fără să vedem că aceste rezultate hidoase reflectă lacunele primilor 12 ani de școlarizare”

de Antonia Pup

Ce rol mai au logica, latina și religia în educația elevilor? În contextul rediscutării arhitecturii curriculare pentru liceele din România revine pe agenda publică tema „umanioarelor”, discipline despre care teologul, diplomatul și scriitorul Teodor Baconschi spune că sunt temelia formării unui om. În volumul „Averea bunei educații”, fostul ministru de externe vorbește despre educația „junimii”, care are nevoie deopotrivă de aportul adus de „familie, Biserică și societatea civilă”, pe lângă anii de școală.

19.04.2021

Laborator

Prietenia om - robot: „ChatGPT știe totul despre viața mea”

de George Herlaș, Ilustrație: Simina Popescu

„Încep să-mi pierd prietenii din cauza inteligenței artificiale” - ar putea fi un intro pentru un episod din serialul Black Mirror care explorează scenarii apocaliptice într-un viitor în care tehnologia devine un dușman al omenirii. Totuși, e prima frază dintr-o postare pe Facebook din iulie 2025, când oamenii numesc chatboții „empatici” și spun că „îi înțeleg”. Chiar mai bine decât prieteni, familie, terapeuți.

27.08.2025

Editorial

Școala9

Miruna Tîrcă

Editorial. Ce înseamnă „slow education” și cum îi poate ajuta pe copii? Un curent împotriva „mcdonaldizării” educației

Este școala în aer liber școala viitorului?

„Loose parts” – ce sunt și cum pot fi folosite în educația timpurie sau gimnazială

Joacă liberă și jucăriile de consum

Ce este deficitul de natură și cum îi afectează pe copii?

3 argumente pentru educația în natură

Alte articole

Clasă

Rezistența din școlile ucrainene: profesori, părinți și elevi au împletit plase de camuflaj pentru soldați și tancuri

Laborator

Teodor Baconschi: „Ne plângem de invazia tonților agramați, fără să vedem că aceste rezultate hidoase reflectă lacunele primilor 12 ani de școlarizare”

Laborator

Prietenia om - robot: „ChatGPT știe totul despre viața mea”

Editorial

Școala9

Social

Legal