
Arhitect de informație și scriitoare. Experiență în zona de educație alternativă, inovație urbană, orașe child-friendly, blogging, dezvoltare comunitară și antropologie. Pasionată de natură și călătorii. Free spirit mom. Scrie pe www.kindertrips.com

Am fost la una dintre primele școli publice din țară care au acceptat elevi ucraineni, refugiați în urma invaziei rusești. Sunt 16 înscriși deja la Școala „Pușkin” din Brăila, unde 70% dintre elevi sunt lipoveni. Aici limba rusă e principala cale prin care elevii ucraineni se pot înțelege cu colegii lor. Cei mai mulți vor rămâne „până când se va termina războiul”, iar profesorii au acum o dilemă: în ce limbă să învețe copiii refugiați: română, ucraineană sau rusă?
REZOLVAT. Peste 80% dintre eleve își ascund absorbantele sau tampoanele în buzunare sau strânse în palmă atunci când se duc la baie la școală, ca să nu le vadă colegii sau profesorii lor, arată o cercetare de anul trecut făcută de asociația Iele Sânziene. Când același ONG a cerut școlilor să pună în băi, gratuit, produse de igienă menstruală, li s-a râs în față: „ce urmează? Să le dăm prezervative?”.
Au început înscrierile la grădiniță pentru anul școlar următor și întrebările părinților au început să curgă. Școala 9 a cerut sfaturile a patru educatoare ieșene despre cum pot părinții să își pregătească copiii pentru acest spațiu educativ instituționalizat și cum să-și aleagă grădinița. Cu priceperea profesionistului, cele patru le explică părinților ce pot face pentru adaptarea mai ușoară a copiilor.