
Arhitect de informație și scriitoare. Experiență în zona de educație alternativă, inovație urbană, orașe child-friendly, blogging, dezvoltare comunitară și antropologie. Pasionată de natură și călătorii. Free spirit mom. Scrie pe www.kindertrips.com

În 2020, de când a izbucnit pandemia, sute de români au revenit în localitatea suceveană Cajvana, după ce și-au trăit tinerețea în străinătate. Cajvana este un orășel bogat, clădit pe munca în Italia și Marea Britanie, care și-a câștigat în timp numele „Monaco de Bucovina”. 57 de elevi au fost înscriși în ultimul an la Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare” și au trebuit să se acomodeze la școala online și la un mod diferit de predare. Profesorii, indiferent de specialitate, au trebuit întâi să îi ajute să învețe limba părinților. Există un cuvânt pe care însă cu toții îl spun apăsat: în timpul interviurilor cu elevi, părinți și profesori a fost rostit de aproape 70 de ori cuvântul „acasă”.
Unii activiști, alții în fața unor răscruci esențiale în viață, elevii despre care am scris anul acesta ne spun povestea copilăriei și a adolescenței de azi.
Pentru că sunt studentă la Departamentul de Pregătire a Personalului didactic, în paralel cu studiile de licență, trebuie să fac practică în școli. Am ajuns în fostul meu liceu unde în urmă cu doar trei ani protestam pentru drepturile elevilor, ca reprezentant al lor. Am fost cât pe ce să-mi pierd cumpătul la întrebarea unui elev, mi-am înțeles propriile limite și am avut zile epuizante. Am văzut munca profesioniștilor care nu se vaită de orar și nici măcar de salarii, așa cum se crede. Și m-am bucurat să am mentorul potrivit.