Miruna Tîrcă

Arhitect de informație și scriitoare. Experiență în zona de educație alternativă, inovație urbană, orașe child-friendly, blogging, dezvoltare comunitară și antropologie. Pasionată de natură și călătorii. Free spirit mom. Scrie pe www.kindertrips.com

Editorial. Ce înseamnă „slow education” și cum îi poate ajuta pe copii? Un curent împotriva „mcdonaldizării” educației

de Miruna Tîrcă

„Slow education” este un concept derivat din paradigma „slow” (fără grabă), din care mai fac parte și alte mișcări sociale, cum ar fi „slow food”, ”slow travel” , ”slow fashion” sau „slow living”. Aceste mișcări sociale, generate în jurul principiului ”fără grabă”, au avut ca punct de pornire anii ‘80, când un grup de activiști italieni a reacționat la deschiderea unui restaurant de tip fast-food. Inițiatorul mișcării, Carlo Petrini, a atras atenția asupra faptului că mâncarea fast-food venea la pachet și cu aspecte problematice: standardizare, deconectare, abandonarea unor practici tradiționale, cum ar fi mâncatul împreună sau mesele tihnite luate în familie.

12.02.2023

Este școala în aer liber școala viitorului?

de Miruna Tîrcă

Pandemia Covid 19 a scos la iveală și a intensificat un fenomen interesant, legat de reorientarea omului spre natură și spre valorizarea spațiilor naturale. Mulți dintre noi am realizat importanța naturii în viețile noastre în moduri pe care nu ni le-am fi imaginat cu puțin timp în urmă.

22.07.2020

„Loose parts” – ce sunt și cum pot fi folosite în educația timpurie sau gimnazială

de Miruna Tîrcă

De-a lungul timpului, conceptul de „loose parts” a avut un impact puternic asupra profesioniștilor care lucrează în educație, în special cea timpurie și cea derulată în aer liber.

20.06.2020

Joacă liberă și jucăriile de consum

de Miruna Tîrcă

Joaca este un drept fundamental extrem de important pentru dezvoltarea copiilor. Jucăriile reprezintă niște instrumente-cheie în acest proces, pentru că au capacitatea de a stimula și de a pune bazele abilităților cognitive și motorii ale copiilor. În plus, îi pregătesc pe aceștia pentru viitoarea viață de adulți, îi învață să coopereze, să exploreze, să comunice, să negocieze și să împartă.

01.06.2020

Ce este deficitul de natură și cum îi afectează pe copii?

de Miruna Tîrcă

Deficitul de natură este un concept introdus de autorul Richard Louv în 2005, în cadrul unei cărți revoluționare numite „Last Child in the Woods: Saving Our Children from Nature-Deficit Disorder.” Termenul se referă la alienarea și îndepărtarea oamenilor de natură, în special a copiilor.

21.05.2020

3 argumente pentru educația în natură

de Miruna Tîrcă

Trăim vremuri critice, în care e necesar să (re)învățăm o multitudine de lucruri: să ne raportăm la resursele naturale într-un mod mai sustenabil, să ne reconciliem relația cu mediul înconjurător, să le înlesnim generațiilor tinere o conexiune mai profundă cu natura și să le sădim respectul pentru toate formele de viață existente.

06.05.2020

Alte articole

Laborator

„Școala veche”. Academia de la Iași, înființată de Vasile Lupu ca țara să nu rămână „săracă şi înapoiată”

de Antonia Pup

Controversata propunere din proiectul inițial România Educată privind înființarea unor ,,colegii universitare” în care să se poată înrola elevii care nu au luat Bacalaureat a fost criticată de universitarii noștri. Ulterior, președintele României a revenit asupra propunerii, oferind clarificări suplimentare: nu e vorba despre colegii universitare, deși ele vor fi arondate universităților, ci de colegii terțiare non-universitare, care funcționează și în prezent pe lângă o serie de universități din România. Părăsim preț de un text reforma educațională de azi, pentru a merge în secolul al XVII-lea când, în Moldova, Vasile Lupu înființa Colegiul vasilian.

24.07.2021

Cancelarie

Onomastica școlară

De Maria Bercea, ilustrații de George Roșu

De la Eminescu la Unire, cine a botezat cele mai multe școli din România?

06.12.2018

Clasă

Editorial. La 400.000 de studenți avem circa 20.000 de doctoranzi (din care 83% sunt din generațiile anterioare), iar profesorii sunt evaluați mai ales în funcție de munca desfășurată alături de aceștia

de Ioan Ianoș

Profesorul profesorul univ. dr. emerit Ioan Ianoș, de la Facultatea de Geografie a Universității din București, a deschis ieri o polemică pe marginea problemelor care, de regulă, nu trec de cadrul școlii. Cei circa 400.000 de studenți din învățământul superior românesc, crede autorul, merită o școală mai bună.

26.02.2021

Editorial

Școala9

Miruna Tîrcă

Editorial. Ce înseamnă „slow education” și cum îi poate ajuta pe copii? Un curent împotriva „mcdonaldizării” educației

Este școala în aer liber școala viitorului?

„Loose parts” – ce sunt și cum pot fi folosite în educația timpurie sau gimnazială

Joacă liberă și jucăriile de consum

Ce este deficitul de natură și cum îi afectează pe copii?

3 argumente pentru educația în natură

Alte articole

Laborator

„Școala veche”. Academia de la Iași, înființată de Vasile Lupu ca țara să nu rămână „săracă şi înapoiată”

Cancelarie

Onomastica școlară

Clasă

Editorial. La 400.000 de studenți avem circa 20.000 de doctoranzi (din care 83% sunt din generațiile anterioare), iar profesorii sunt evaluați mai ales în funcție de munca desfășurată alături de aceștia

Editorial

Școala9

Social

Legal