Miruna Tîrcă

Arhitect de informație și scriitoare. Experiență în zona de educație alternativă, inovație urbană, orașe child-friendly, blogging, dezvoltare comunitară și antropologie. Pasionată de natură și călătorii. Free spirit mom. Scrie pe www.kindertrips.com

Editorial. Ce înseamnă „slow education” și cum îi poate ajuta pe copii? Un curent împotriva „mcdonaldizării” educației

de Miruna Tîrcă

„Slow education” este un concept derivat din paradigma „slow” (fără grabă), din care mai fac parte și alte mișcări sociale, cum ar fi „slow food”, ”slow travel” , ”slow fashion” sau „slow living”. Aceste mișcări sociale, generate în jurul principiului ”fără grabă”, au avut ca punct de pornire anii ‘80, când un grup de activiști italieni a reacționat la deschiderea unui restaurant de tip fast-food. Inițiatorul mișcării, Carlo Petrini, a atras atenția asupra faptului că mâncarea fast-food venea la pachet și cu aspecte problematice: standardizare, deconectare, abandonarea unor practici tradiționale, cum ar fi mâncatul împreună sau mesele tihnite luate în familie.

12.02.2023

Este școala în aer liber școala viitorului?

de Miruna Tîrcă

Pandemia Covid 19 a scos la iveală și a intensificat un fenomen interesant, legat de reorientarea omului spre natură și spre valorizarea spațiilor naturale. Mulți dintre noi am realizat importanța naturii în viețile noastre în moduri pe care nu ni le-am fi imaginat cu puțin timp în urmă.

22.07.2020

„Loose parts” – ce sunt și cum pot fi folosite în educația timpurie sau gimnazială

de Miruna Tîrcă

De-a lungul timpului, conceptul de „loose parts” a avut un impact puternic asupra profesioniștilor care lucrează în educație, în special cea timpurie și cea derulată în aer liber.

20.06.2020

Joacă liberă și jucăriile de consum

de Miruna Tîrcă

Joaca este un drept fundamental extrem de important pentru dezvoltarea copiilor. Jucăriile reprezintă niște instrumente-cheie în acest proces, pentru că au capacitatea de a stimula și de a pune bazele abilităților cognitive și motorii ale copiilor. În plus, îi pregătesc pe aceștia pentru viitoarea viață de adulți, îi învață să coopereze, să exploreze, să comunice, să negocieze și să împartă.

01.06.2020

Ce este deficitul de natură și cum îi afectează pe copii?

de Miruna Tîrcă

Deficitul de natură este un concept introdus de autorul Richard Louv în 2005, în cadrul unei cărți revoluționare numite „Last Child in the Woods: Saving Our Children from Nature-Deficit Disorder.” Termenul se referă la alienarea și îndepărtarea oamenilor de natură, în special a copiilor.

21.05.2020

3 argumente pentru educația în natură

de Miruna Tîrcă

Trăim vremuri critice, în care e necesar să (re)învățăm o multitudine de lucruri: să ne raportăm la resursele naturale într-un mod mai sustenabil, să ne reconciliem relația cu mediul înconjurător, să le înlesnim generațiilor tinere o conexiune mai profundă cu natura și să le sădim respectul pentru toate formele de viață existente.

06.05.2020

Alte articole

Clasă

DOCUMENTAR ȘCOALA 9. Cătunul care și-a dorit o școală

de Andreea Archip (text și video) și Eli Driu (foto)

Pentru prima oară copiii dintr-un sat de romi cu 1.000 de locuitori au început școala gimnazială fără să treacă, preț de 7 kilometri dus-întors, peste un deal, printr-o pădure, peste un râu.

20.09.2023

Cancelarie

Editorial. Dincolo de „fă rai din ce ai”. Calitatea unui sistem educațional nu poate fi mai bună decât calitatea profesorilor săi

de Mirela Ștețco

Nesfârșitele dezbateri pe tema direcțiilor de reformă ce ar trebui susținute de noile legi ale educației au avut și câteva rezultate notabile: o înțelegere mai profundă a dezechilibrelor sistemice, o definire mai evidentă a intereselor divergente care blochează de ani de zile restartarea sistemului, o implicare sporită a societății civile și a mediului de afaceri în generarea de soluții strategice funcționale pentru educație. Iată experiența noastră cu profesorii pe care îi susținem în comunitățile dezavantajate.

15.03.2023

Cancelarie

Profesoara Madlen Șerban, care a lucrat la elaborarea Strategiei de digitalizare a educației: „Dacă în 2021 continuăm să dăm atestatul de competențe digitale cu creionul pe hârtie, mai bine stingem lumina”

de Antonia Pup

În învățământul profesional și tehnic, rata de succes la examenele de certificare este de 100%. Madlen Șerban, profesor asociat la Universitatea din București, cu experiență în arhitectura politicilor educaționale, explică de ce nu ar trebui să ne bucure această reușită: aceste certificate nu au și calitatea pregătirii în spate și trebuie revizuite. Profesoara a fost coordonatoarea grupului de lucru „Curriculum școlar pentru meserii emergente” în contextul elaborării Strategiei de digitalizare a educației și a explicat pentru Școala 9 care sunt pașii pentru a adapta școala cu piața muncii. „Oamenii deja au aflat că există viață în afara cutiei pe care o numim România. Și pleacă.”

11.02.2021

Editorial

Școala9

Miruna Tîrcă

Editorial. Ce înseamnă „slow education” și cum îi poate ajuta pe copii? Un curent împotriva „mcdonaldizării” educației

Este școala în aer liber școala viitorului?

„Loose parts” – ce sunt și cum pot fi folosite în educația timpurie sau gimnazială

Joacă liberă și jucăriile de consum

Ce este deficitul de natură și cum îi afectează pe copii?

3 argumente pentru educația în natură

Alte articole

Clasă

DOCUMENTAR ȘCOALA 9. Cătunul care și-a dorit o școală

Cancelarie

Editorial. Dincolo de „fă rai din ce ai”. Calitatea unui sistem educațional nu poate fi mai bună decât calitatea profesorilor săi

Cancelarie

Profesoara Madlen Șerban, care a lucrat la elaborarea Strategiei de digitalizare a educației: „Dacă în 2021 continuăm să dăm atestatul de competențe digitale cu creionul pe hârtie, mai bine stingem lumina”

Editorial

Școala9

Social

Legal