Clasă Laborator Cancelarie REZOLVAT Școala cea mai 9 Biblioteca Școala9

Miruna Tîrcă

Arhitect de informație și scriitoare. Experiență în zona de educație alternativă, inovație urbană, orașe child-friendly, blogging, dezvoltare comunitară și antropologie. Pasionată de natură și călătorii. Free spirit mom. Scrie pe www.kindertrips.com

Editorial. Ce înseamnă „slow education” și cum îi poate ajuta pe copii? Un curent împotriva „mcdonaldizării” educației

de Miruna Tîrcă

„Slow education” este un concept derivat din paradigma „slow” (fără grabă), din care mai fac parte și alte mișcări sociale, cum ar fi „slow food”, ”slow travel” , ”slow fashion” sau „slow living”. Aceste mișcări sociale, generate în jurul principiului ”fără grabă”, au avut ca punct de pornire anii ‘80, când un grup de activiști italieni a reacționat la deschiderea unui restaurant de tip fast-food. Inițiatorul mișcării, Carlo Petrini, a atras atenția asupra faptului că mâncarea fast-food venea la pachet și cu aspecte problematice: standardizare, deconectare, abandonarea unor practici tradiționale, cum ar fi mâncatul împreună sau mesele tihnite luate în familie.

 

12.02.2023

Este școala în aer liber școala viitorului?

de Miruna Tîrcă

Pandemia Covid 19 a scos la iveală și a intensificat un fenomen interesant, legat de reorientarea omului spre natură și spre valorizarea spațiilor naturale. Mulți dintre noi am realizat importanța naturii în viețile noastre în moduri pe care nu ni le-am fi imaginat cu puțin timp în urmă.

22.07.2020

„Loose parts” – ce sunt și cum pot fi folosite în educația timpurie sau gimnazială

de Miruna Tîrcă

De-a lungul timpului, conceptul de „loose parts” a avut un impact puternic asupra profesioniștilor care lucrează în educație, în special cea timpurie și cea derulată în aer liber.

20.06.2020

Joacă liberă și jucăriile de consum

de Miruna Tîrcă

Joaca este un drept fundamental extrem de important pentru dezvoltarea copiilor. Jucăriile reprezintă niște instrumente-cheie în acest proces, pentru că au capacitatea de a stimula și de a pune bazele abilităților cognitive și motorii ale copiilor. În plus, îi pregătesc pe aceștia pentru viitoarea viață de adulți, îi învață să coopereze, să exploreze, să comunice, să negocieze și să împartă.

01.06.2020

Ce este deficitul de natură și cum îi afectează pe copii?

de Miruna Tîrcă

Deficitul de natură este un concept introdus de autorul Richard Louv în 2005, în cadrul unei cărți revoluționare numite „Last Child in the Woods: Saving Our Children from Nature-Deficit Disorder.” Termenul se referă la alienarea și îndepărtarea oamenilor de natură, în special a copiilor. 

 

 

21.05.2020

3 argumente pentru educația în natură

de Miruna Tîrcă

Trăim vremuri critice, în care e necesar să (re)învățăm o multitudine de lucruri: să ne raportăm la resursele naturale într-un mod mai sustenabil, să ne reconciliem relația cu mediul înconjurător, să le înlesnim generațiilor tinere o conexiune mai profundă cu natura și să le sădim respectul pentru toate formele de viață existente. 

06.05.2020

Alte articole

Cancelarie

Mesajul UNESCO de Ziua Mondială a Profesorilor: „Le cerem guvernelor să aibă grijă de siguranța, sănătatea și de binele profesorilor”

Redacția Școala9. Foto: Vlad Chirea

Pe 5 octombrie este celebrată Ziua Mondială a Profesorilor. În România, este sărbătorită printr-o zi liberă. Peste tot în lume, sistemele de educație suferă din cauza pandemiei de COVID-19. În acest context greu pentru profesori și elevi, UNESCO a transmis o declarație comună semnată de Audrey Azoulay, Director General al UNESCO, Guy Ryder, Director General al International Labour Organization, Henrietta H. Fore, Executive Director al UNICEF și David Edwards, secretar general al Education International. „Acum trebuie să gândim mai departe de COVID-19 și să lucrăm pentru a construi sisteme educaționale mai rezistente”, este unul dintre mesajele acestora. 

05.10.2020
Laborator

Ce spun un politolog, un sociolog și un consilier școlar despre votul de la 16 ani. „Când seniorii de vârstă dețin dominația economică și politică, interesele lor vor predomina”

de Ionuț Fantaziu

În Europa sunt mai multe țări în care tinerii pot să voteze de la 16 ani, cum sunt Austria, Malta, Estonia. În România, scăderea vârstei de vot ar adăuga doar puțin peste 2 procente la populația totală cu drept de vot. Școala 9 a vorbit cu un politolog, un sociolog și un consilier școlar despre ce ar însemna scăderea vârstei de vot și dacă este pregătit un adolescent pentru acest tip de implicare civică. 

06.01.2022
Laborator

Cetățenii de mâine

de Anca Iosif

Cu drepturile în gând, cu Constituția-n buzunar.

13.01.2019

Editorial

Școala9

Social

Legal

© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.