Miruna Tîrcă

Arhitect de informație și scriitoare. Experiență în zona de educație alternativă, inovație urbană, orașe child-friendly, blogging, dezvoltare comunitară și antropologie. Pasionată de natură și călătorii. Free spirit mom. Scrie pe www.kindertrips.com

Editorial. Ce înseamnă „slow education” și cum îi poate ajuta pe copii? Un curent împotriva „mcdonaldizării” educației

de Miruna Tîrcă

„Slow education” este un concept derivat din paradigma „slow” (fără grabă), din care mai fac parte și alte mișcări sociale, cum ar fi „slow food”, ”slow travel” , ”slow fashion” sau „slow living”. Aceste mișcări sociale, generate în jurul principiului ”fără grabă”, au avut ca punct de pornire anii ‘80, când un grup de activiști italieni a reacționat la deschiderea unui restaurant de tip fast-food. Inițiatorul mișcării, Carlo Petrini, a atras atenția asupra faptului că mâncarea fast-food venea la pachet și cu aspecte problematice: standardizare, deconectare, abandonarea unor practici tradiționale, cum ar fi mâncatul împreună sau mesele tihnite luate în familie.

12.02.2023

Este școala în aer liber școala viitorului?

de Miruna Tîrcă

Pandemia Covid 19 a scos la iveală și a intensificat un fenomen interesant, legat de reorientarea omului spre natură și spre valorizarea spațiilor naturale. Mulți dintre noi am realizat importanța naturii în viețile noastre în moduri pe care nu ni le-am fi imaginat cu puțin timp în urmă.

22.07.2020

„Loose parts” – ce sunt și cum pot fi folosite în educația timpurie sau gimnazială

de Miruna Tîrcă

De-a lungul timpului, conceptul de „loose parts” a avut un impact puternic asupra profesioniștilor care lucrează în educație, în special cea timpurie și cea derulată în aer liber.

20.06.2020

Joacă liberă și jucăriile de consum

de Miruna Tîrcă

Joaca este un drept fundamental extrem de important pentru dezvoltarea copiilor. Jucăriile reprezintă niște instrumente-cheie în acest proces, pentru că au capacitatea de a stimula și de a pune bazele abilităților cognitive și motorii ale copiilor. În plus, îi pregătesc pe aceștia pentru viitoarea viață de adulți, îi învață să coopereze, să exploreze, să comunice, să negocieze și să împartă.

01.06.2020

Ce este deficitul de natură și cum îi afectează pe copii?

de Miruna Tîrcă

Deficitul de natură este un concept introdus de autorul Richard Louv în 2005, în cadrul unei cărți revoluționare numite „Last Child in the Woods: Saving Our Children from Nature-Deficit Disorder.” Termenul se referă la alienarea și îndepărtarea oamenilor de natură, în special a copiilor.

21.05.2020

3 argumente pentru educația în natură

de Miruna Tîrcă

Trăim vremuri critice, în care e necesar să (re)învățăm o multitudine de lucruri: să ne raportăm la resursele naturale într-un mod mai sustenabil, să ne reconciliem relația cu mediul înconjurător, să le înlesnim generațiilor tinere o conexiune mai profundă cu natura și să le sădim respectul pentru toate formele de viață existente.

06.05.2020

Alte articole

Cancelarie

Limba noastră / A mi nyelvünk

De Anca Iosif, ilustrații de Oana Barbonie; traducere în limba maghiară de Réka Szaló

O modificare legislativă prin care elevii minoritari nu vor mai învăța limba română de la învățătoare, ci de la profesori „de specialitate”, bulversează părinți, profesori și directori, dar mai ales copii.

17.09.2018

Cancelarie

„Evaluez poate mai mult norocul decât competențele”. Cât de relevant mai este bacalaureatul?

de Cristina Radu

În timp ce unii elevi cer desființarea examenului de Bacalaureat, spunând că nu testează în mod real competențele elevilor, profesorii sunt de părere că, cel puțin în sistemul actual de învățământ, este singura modalitate de evaluare la finalul ciclului școlar. Cu un lucru cad însă de acord: standardele de evaluare trebuie modificate. O dezbatere cu oglinda în față despre Bac, subiecte și corectarea lucrărilor.

11.04.2024

Laborator

Studentă ucraineană la Litere în Iași: „Nu pot să redau ce simt când îmi vine notificare: «Alertă din aer! Cernăuți! Fugiți într-un adăpost subteran»”

de Cristina Radu

Gabriela Maftei are 19 ani și este studentă la Iași, la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza”, în anul trei. A terminat liceul la 16 ani, în Ucraina fiind doar 11 clase și imediat s-a înscris la studii în România. Din Cernăuțiul în care sună astăzi sirenele de mai multe ori pe zi, tânăra a transmis gândurile sale către Școala 9.

04.03.2022

Editorial

Școala9

Miruna Tîrcă

Editorial. Ce înseamnă „slow education” și cum îi poate ajuta pe copii? Un curent împotriva „mcdonaldizării” educației

Este școala în aer liber școala viitorului?

„Loose parts” – ce sunt și cum pot fi folosite în educația timpurie sau gimnazială

Joacă liberă și jucăriile de consum

Ce este deficitul de natură și cum îi afectează pe copii?

3 argumente pentru educația în natură

Alte articole

Cancelarie

Limba noastră / A mi nyelvünk

Cancelarie

„Evaluez poate mai mult norocul decât competențele”. Cât de relevant mai este bacalaureatul?

Laborator

Studentă ucraineană la Litere în Iași: „Nu pot să redau ce simt când îmi vine notificare: «Alertă din aer! Cernăuți! Fugiți într-un adăpost subteran»”

Editorial

Școala9

Social

Legal