Miruna Tîrcă

Arhitect de informație și scriitoare. Experiență în zona de educație alternativă, inovație urbană, orașe child-friendly, blogging, dezvoltare comunitară și antropologie. Pasionată de natură și călătorii. Free spirit mom. Scrie pe www.kindertrips.com

Editorial. Ce înseamnă „slow education” și cum îi poate ajuta pe copii? Un curent împotriva „mcdonaldizării” educației

de Miruna Tîrcă

„Slow education” este un concept derivat din paradigma „slow” (fără grabă), din care mai fac parte și alte mișcări sociale, cum ar fi „slow food”, ”slow travel” , ”slow fashion” sau „slow living”. Aceste mișcări sociale, generate în jurul principiului ”fără grabă”, au avut ca punct de pornire anii ‘80, când un grup de activiști italieni a reacționat la deschiderea unui restaurant de tip fast-food. Inițiatorul mișcării, Carlo Petrini, a atras atenția asupra faptului că mâncarea fast-food venea la pachet și cu aspecte problematice: standardizare, deconectare, abandonarea unor practici tradiționale, cum ar fi mâncatul împreună sau mesele tihnite luate în familie.

12.02.2023

Este școala în aer liber școala viitorului?

de Miruna Tîrcă

Pandemia Covid 19 a scos la iveală și a intensificat un fenomen interesant, legat de reorientarea omului spre natură și spre valorizarea spațiilor naturale. Mulți dintre noi am realizat importanța naturii în viețile noastre în moduri pe care nu ni le-am fi imaginat cu puțin timp în urmă.

22.07.2020

„Loose parts” – ce sunt și cum pot fi folosite în educația timpurie sau gimnazială

de Miruna Tîrcă

De-a lungul timpului, conceptul de „loose parts” a avut un impact puternic asupra profesioniștilor care lucrează în educație, în special cea timpurie și cea derulată în aer liber.

20.06.2020

Joacă liberă și jucăriile de consum

de Miruna Tîrcă

Joaca este un drept fundamental extrem de important pentru dezvoltarea copiilor. Jucăriile reprezintă niște instrumente-cheie în acest proces, pentru că au capacitatea de a stimula și de a pune bazele abilităților cognitive și motorii ale copiilor. În plus, îi pregătesc pe aceștia pentru viitoarea viață de adulți, îi învață să coopereze, să exploreze, să comunice, să negocieze și să împartă.

01.06.2020

Ce este deficitul de natură și cum îi afectează pe copii?

de Miruna Tîrcă

Deficitul de natură este un concept introdus de autorul Richard Louv în 2005, în cadrul unei cărți revoluționare numite „Last Child in the Woods: Saving Our Children from Nature-Deficit Disorder.” Termenul se referă la alienarea și îndepărtarea oamenilor de natură, în special a copiilor.

21.05.2020

3 argumente pentru educația în natură

de Miruna Tîrcă

Trăim vremuri critice, în care e necesar să (re)învățăm o multitudine de lucruri: să ne raportăm la resursele naturale într-un mod mai sustenabil, să ne reconciliem relația cu mediul înconjurător, să le înlesnim generațiilor tinere o conexiune mai profundă cu natura și să le sădim respectul pentru toate formele de viață existente.

06.05.2020

Alte articole

Laborator

Lângă strunguri vechi de zeci de ani, elevii români s-au întâlnit și au discutat despre Inteligența Artificială cu un profesor de la Berkeley

de Andreea Archip Foto: Eli Driu

Din Statele Unite, Ion Stoica, al patrulea cel mai bogat român, a ținut live pe Google Meet o lecție cu întrebări și răspunsuri pentru copiii din Moldova Nouă și Anina în ciclul popularizării științei, organizat de platforma de educație susținută de BRD - Școala 9.

22.06.2023

Laborator

[Cum te simți] O adolescentă povestește cum face față anxietății și atacurilor de panică: „Am învățat că e important să vorbim cu oamenii din jur despre ele”

de Medeea Stan. Ilustrație: Alina Marinescu

În vreme de război și de pandemie, adolescenții au nevoie mai mult ca oricând ca familia și profesorii să fie atenți la nevoile lor și să îi sprijine în căutarea soluțiilor pentru tulburările psihice. În al doilea episod din seria Școala 9 despre sănătate mintală, „Cum te simți”, o adolescentă vorbește despre ce a ajutat-o pe ea să se echilibreze emoțional.

06.03.2022

Clasă

Reportaj la o școală din județul Călărași, înscrisă în programul „Masa caldă”. Ministerul n-a măsurat în 6 ani dacă proiectul a redus abandonul în educație

de Medeea Stan. Foto: Vlad Chirea

Elevii de la Liceul Tehnologic „Duiliu Zamfirescu” din Dragalina, Călărași, unde sunt și clase de I-VIII, primesc sendvișuri și fructe, în loc de masă caldă, pentru că nu au cantină. Impactul programului e greu de măsurat, dar în ultimii ani a crescut numărul copiilor care vin la ore, spune directoarea Cristina Colțea. Asta datorită „mai multor proiecte”, nu doar pentru că beneficiază de pachet, subliniază ea. Am întrebat și Ministerul Educației despre rezultate, după 6 ani de pilotare a „Masei calde”, și am primit procente fără legătură cu programul.

04.04.2023

Editorial

Școala9

Miruna Tîrcă

Editorial. Ce înseamnă „slow education” și cum îi poate ajuta pe copii? Un curent împotriva „mcdonaldizării” educației

Este școala în aer liber școala viitorului?

„Loose parts” – ce sunt și cum pot fi folosite în educația timpurie sau gimnazială

Joacă liberă și jucăriile de consum

Ce este deficitul de natură și cum îi afectează pe copii?

3 argumente pentru educația în natură

Alte articole

Laborator

Lângă strunguri vechi de zeci de ani, elevii români s-au întâlnit și au discutat despre Inteligența Artificială cu un profesor de la Berkeley

Laborator

[Cum te simți] O adolescentă povestește cum face față anxietății și atacurilor de panică: „Am învățat că e important să vorbim cu oamenii din jur despre ele”

Clasă

Reportaj la o școală din județul Călărași, înscrisă în programul „Masa caldă”. Ministerul n-a măsurat în 6 ani dacă proiectul a redus abandonul în educație

Editorial

Școala9

Social

Legal