Specialiștii de la Edustudio Helsinki, un ONG care creează material didactic pentru România, pe modelul celui finlandez, au explicat pentru Școala 9 cum pot face profesorii orele mai antrenante. Finlanda a introdus pedagogia digitală în școli în urmă cu patru ani, așa că nu a avut probleme să se adapteze când a lovit pandemia. Înainte de asta, a avut grijă să tehnologizeze școlile și să-i pregătească pe profesori, proces început după anii ‘90. Cum nici în Finlanda schimbarea nu a venit peste noapte, mesajul specialiștilor de la Edustudio pentru profesorii din România este să-și facă planuri detaliate pentru orele online și să aibă răbdare cu sine.
Peste 300 de părinți din orașele Chișinău și Sângerei din Republica Moldova au fost instruiți de o echipă de psihologi școlari cum să-și îmbunătățească relația cu copiii lor aflați la vârsta complicată a adolescenței. Programul de educație parentală se numește CONECT – adolescența pe înțelesul părinților. De două ori pe săptămână, părinții au participat la întâlniri cu specialiștii, au discutat și și-au împărtășit experiențele avute cu adolescenții lor. La capitolul psihologi școlari, Moldova stă mai bine decât România: are un specialist la 740 de elevi, în timp ce la noi este unul la 1.000.
„Aceasta este doar o soluție temporară”, este opinia unui director de școală din Arad, referindu-se la proiectele finanțate generos pentru abandonul școlar. Are elevi din familiile marilor oameni de afaceri din agricultură, dar și elevi de la orfelinat. „Când vin la școală, primul lucru pe care îl fac este să mă uit la mâinile lor”, mai spun profesorul care prin proiecte europene caută să-i țină în bănci pe elevii care îi eroizează pe tinerii care pleacă la muncă în străinătate. Ce funcționează de fapt, din experiența ultimilor ani?