
„Profesori de Școala 9” este o rubrică bilunară scrisă de Monica Halaszi și Horia Corcheș.
Monica Halaszi lucrează în domeniul educației de 30 de ani. Predă limba și literatura română, este autoarea unor programe și manuale școlare, formator național și inițiatoarea concursului „Lectura ca abilitate de viață”. A publicat articole pe teme de educație în Dilema veche și în Tribuna învățământului. Și-ar dori ca școala românească să se recredibilizeze, iar vocea profilor să conteze cu adevărat. Nu crede că i s-ar fi potrivit o altă profesie, urăște când i se spune că este dascăl și și-ar dori să călătorească mai mult. Și fiindcă îi place să analizeze diverse aspecte din domeniul educației, s-a decis să scrie despre ele.
Horia Corcheș este prof de română. A fost prof și la țară, și la tehnologice, și la colegii de top. Este autorul romanului pentru copii „Istoria lui Răzvan”, al romanului „Partaj”, dar și al altor proze scurte sau poezii. Scrie săptămânal în revista Dilema veche. Ca profesor, îi place să transforme predarea clasică a limbii și literaturii române într-una mai prietenoasă. A scris manuale școlare, diverse auxiliare didactice, este membru în varii comitete și comiții, dar îi place, în egală măsură (cel puțin...) să se dea cu bicicleta, să meargă la sală, să stea la soare pe plajă sau să citească în balcon.

Pentru Vlad Ștefan Oros, elev la Liceul Teoretic „Grigore Moisil” din Timișoara, vacanța de dinaintea clasei a XII-a a fost prilejul de a demonstra că poate fi cel mai bun din lume. Și-a început vara cu o medalie de aur la Olimpiada Internațională de Fizică, unde a reușit să obțină cel mai mare punctaj din Europa. A urmat o medalie de argint la Olimpiada Internațională de Lingvistică, iar, la finalul lunii august, elevul a reușit să se claseze pe primul loc în lume și să obțină medalia de aur la Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică. Vlad a vorbit pentru Școala9 despre motivația de a participa la olimpiade, despre strategiile pe care le folosește în pregătirea sa, dar și despre importanța conectării cu oameni care îi împărtășesc pasiunile.
Mai multe companii din Marea Britanie, Irlanda, Australia sau Japonia au implementat deja săptămâna de lucru de patru zile. Dar cum ar arăta școala cu program redus? O echipă de specialiști în educație din cadrul Oregon State University a analizat impactul săptămânii de școală de patru zile asupra rezultatelor elevilor de liceu, scrie Science Daily. Încă din 1973, școlile din SUA au început să reducă programul la patru zile, cu scopul ca școlile să reducă din costuri. Astăzi, rațiunea ține de oferirea profesorilor unei zile libere și elevilor timp pentru alte activități.
După un an de discuții și două luni de întâlniri și dezbateri cu profesori, elevi, părinți, culte religioase și minister, proiectele de legi ale educației sunt gata. Comisia pentru învățământ a Camerei Deputaților a aprobat marți, 2 mai, raportul pe învățământ universitar, după ce cu o săptămână în urmă, l-a aprobat pe cel pentru preuniversitar. Proiectele urmează să intre în plenul Camerei pentru vot și apoi intră în dezbaterile Senatului care este cameră decizională. Școala 9 vă prezintă cele mai dezbătute puncte din lege. Parlamentarii au votat reguli noi de organizare a școlilor și liceelor, sancțiuni mai dure pentru elevi și modificări la Bacalaureat.