
„Profesori de Școala 9” este o rubrică bilunară scrisă de Monica Halaszi și Horia Corcheș.
Monica Halaszi lucrează în domeniul educației de 30 de ani. Predă limba și literatura română, este autoarea unor programe și manuale școlare, formator național și inițiatoarea concursului „Lectura ca abilitate de viață”. A publicat articole pe teme de educație în Dilema veche și în Tribuna învățământului. Și-ar dori ca școala românească să se recredibilizeze, iar vocea profilor să conteze cu adevărat. Nu crede că i s-ar fi potrivit o altă profesie, urăște când i se spune că este dascăl și și-ar dori să călătorească mai mult. Și fiindcă îi place să analizeze diverse aspecte din domeniul educației, s-a decis să scrie despre ele.
Horia Corcheș este prof de română. A fost prof și la țară, și la tehnologice, și la colegii de top. Este autorul romanului pentru copii „Istoria lui Răzvan”, al romanului „Partaj”, dar și al altor proze scurte sau poezii. Scrie săptămânal în revista Dilema veche. Ca profesor, îi place să transforme predarea clasică a limbii și literaturii române într-una mai prietenoasă. A scris manuale școlare, diverse auxiliare didactice, este membru în varii comitete și comiții, dar îi place, în egală măsură (cel puțin...) să se dea cu bicicleta, să meargă la sală, să stea la soare pe plajă sau să citească în balcon.

E ultima replică din filmul „Anul Nou care n-a fost”, rostită de actorul Mihai Călin, care îl joacă pe regizorul de la TVR care trebuie să filmeze din nou un Revelion pe placul cenzurii. Prezent zilele astea la festivalul Zilele Nordului, de la Darabani, Botoșani, actorul a povestit publicului, dar și pentru Școala9, ce a însemnat adolescența sa în comunism. Un sondaj recent arată că tinerii de azi în majoritate cred că regimul comunist a fost un lucru bun.
Andreea Eșanu și Cristian Hatu, experți ai Centrul de Evaluare și Analize Educaționale, au explicat pentru Școala 9 cum se reflectă ce știu cetățenii în vistieriile unui stat, dar și în propriul lor buzunar. Dacă scade analfabetismul funcțional până în 2030, efectul pe termen lung este dublarea sau chiar triplarea PIB-ului. Dar acest lucru înseamnă o schimbare radicală a arhitecturii curriculare, care să privească dezvoltarea abilităților de bază a tuturor elevilor, nu un sistem care să urmărească doar crearea unor vârfuri, cum sunt olimpicii, spun cei doi. Adică toată lumea să înțeleagă un prospect de medicament, să știe ce furnizor de energie electrică să-și aleagă și de ce vaccinarea anti-COVID e importantă.
Campanie susținută de BRD Groupe Société Générale. Când au devenit prima dată părinți, în urmă cu mai puțin de doi ani, Maria și Robert Iacob, doi soți din Craiova, și-au dat seama că pot folosi tehnologia deopotrivă în avantajul copiilor și adulților, într-un context în care generațiile actuale de copii o consumă nativ. Au creat BeCOME, un joc online în care progresul personajelor depinde de rezolvarea unor puzzle-uri din viața reală, în diferite locații din oraș. Este un „medicament” practic pentru a crește motivația copiilor de a face lucruri și încrederea că sunt capabili, descrie Maria Iacob proiectul său și al soțului ei, care s-a aflat pe lista finaliștilor competiției „Innovators for children”, care susține start-up-urile din educație.