
Simina Popescu e ilustratoare, autoare de bandă desenată, și îi place să scrie. Romanul ei grafic de debut, Leap, un coming-of-age story queer, va fi publicat în 2024 cu Macmillan US, și recent a făcut tranziția spre a scrie non-ficțiune și proză scurtă. E pasionată de reprezentarea LGBTQIA+ în media contemporană și de povești despre intimitate și emoții profunde.

După un an de discuții și două luni de întâlniri și dezbateri cu profesori, elevi, părinți, culte religioase și minister, proiectele de legi ale educației sunt gata. Comisia pentru învățământ a Camerei Deputaților a aprobat marți, 2 mai, raportul pe învățământ universitar, după ce cu o săptămână în urmă, l-a aprobat pe cel pentru preuniversitar. Proiectele urmează să intre în plenul Camerei pentru vot și apoi intră în dezbaterile Senatului care este cameră decizională. Școala 9 vă prezintă cele mai dezbătute puncte din lege. Parlamentarii au votat reguli noi de organizare a școlilor și liceelor, sancțiuni mai dure pentru elevi și modificări la Bacalaureat.
Am 16 ani și sunt elevă în clasa a X-a, la Liceul „Danubius” din Călărași. Locuiesc în comuna Modelu, sunt romă rudăreasă* și nu mi-e rușine să o recunosc. O spun cu voce tare, cu fruntea sus: mă mândresc cu identitatea mea!
Sute de studenți ai Universității din București care îndeplineau criteriile nu au primit burse sociale. Nu este un caz izolat, se întâmplă în toată țara și nu doar din acest an. Deși plafonul maxim de venit pentru care poți primi bursă este 2.079 de lei per membru de familie, în realitate, se poate întâmpla să nu ia bursă socială un tânăr care abia ajunge la o sumă la jumătate. În țara cu cei mai puțini studenți din UE, universitățile aleg să aloce mai mulți bani spre bursele de performanță. Când se trage linie, vedem că doar 30% dintre tinerii din medii dezavantajate merg la facultate și că la nivel social este în continuare alimentată discordia dintre sărăcie și meritocrație în educație.