Există o lecție pe care ne-a dat-o pandemia: niciun sistem nu este perfect. Școala 9 a petrecut o zi într-un liceu din Dreux, unde a aflat că și aici au fost elevi care nu au putut participa la orele online fiindcă fie aveau un singur device (telefon, tabletă sau calculator) pe care îl împărțeau cu alți frați, fie nu aveau deloc.
Totodată, am văzut evoluția unui sistem în schimbare, care este deopotrivă criticat și lăudat: printre alte modificări, ultima reformă din învățământul francez le permite liceenilor să își aleagă disciplinele, așa cum fac studenții, și astfel nu mai există clase fixe cu aceeași listă de nume în catalog.
Am aflat și că profesorii francezi au libertatea să adapteze programa și să decidă dacă folosesc un manual la predare sau nu. Nu școala, ci profesorii.
- Nesiguranța școlară e un lucru existent nu doar în România. Profesorii din Dreux își amintesc și acum că, în martie, când școlile au fost închise în mai multe țări, ei nu se așteptau să se ajungă aici. Cu doar o zi înainte ca președintele să decidă închiderea lor, ministrul educației îi asigurase că acest lucru nu se va întâmpla.
La Liceul Edouard Branly din Dreux, un oraș aflat la 80 de km distanță de Paris, învață aproximativ 1700 de elevi. În casele majorității acestor elevi se împletesc realități precum șomajul sau migrația.
”Nu toți au acces adecvat la computer sau internet”
În martie, când școlile s-au închis brusc, mulți dintre ei nu au avut posibilitatea să urmeze cursurile online. Erau frații mai mari, nevoiți să se ocupe de cei mai mici, ori nu aveau internet sau dispozitive pentru a se conecta la cursurile online. Au trăit același lucru pe care l-am văzut și în România.
“Condițiile de viață ale elevilor mei sunt uneori grele, nu toți au acces adecvat la computer sau internet, precum și la alte facilități”, explică Pierre Marquet, unul dintre profesorii de aici.
În Franța, școlile s-au redeschis la începutul lunii septembrie, iar protocolul pe care îl urmează depinde în funcție de regiunea în care se află și modul în care evoluează contextul pandemic acolo, explică Jean Bernard Sauvageon, director liceului.
La mijlocul lunii septembrie, în Franța, țară cu o populație de 67 de milioane, numărul de cazuri zilnice de coronavirus este de peste 10.000, regiunile din sud fiind printre cele mai afectate.
Elevii se mută dintr-o clasă în alta
La liceul Edouard Branly, orele se desfășoară cam ca în sistemul universitar de la noi, în sensul că nu există o sală de clasă fixă, fiecare curs are loc în altă clasă, care e deschisă de profesor cu câteva minute înainte de începerea orei, iar componența elevilor diferă de la o oră la alta.
“De exemplu, la grădiniță și în școlile primare, elevii stau toată ziua într-o singură clasă, dar în cazul nostru, mai ales după reforma de anul trecut (n.r. reforma din domeniul educației se referă, printre altele, la modificarea examenului de bacalaureat și a modului în care elevii de la liceu își pot alege în acest context cursurile pe care să le urmeze), elevii se mută dintr-o clasă în alta”, explică Jean Bernard Sauvageon, directorul liceului.
”Mai mult, compoziția claselor diferă de la o clasă la alta. De aceea, pe parcursul unei zile, elevii vor interacționa cu mulți alți elevi, nu există o clasă definită”, adaugă el.
Cei mai mulți dintre profesorii de aici sunt tineri, adaptează programa din mers, orele de curs sunt interactive, iar majoritatea temelor se rezolvă la școală, pentru ca acasă elevii să aibă timp pentru alte activități.
Liceul are două intrări, aflate în părți diferite ale liceului, una pentru profesori, iar alta pentru elevi. La intrarea profesorilor, pe peretele din stânga, după gelul dezinfectant de mâini, există mai multe cutii poștale verzi, cu numele fiecărui profesor. Așa se distribuie chestiunile administrative.
Pentru comunicarea cu elevii se folosește un program electronic. Acesta este și un fel de catalog online, unde se marchează absențele. Programul respectiv a fost foarte important pentru continuitatea predării pe perioada carantinei, în acest liceu, explică un profesor.
„Am avut videoconferințe și Pronote (n.r. programul de comunicare dintre elevi și profesori), deci am primit teme și când nu am fost la școală”, explică Neil, una dintre eleve.
***
În Franța, la liceul Edouard Branly din Dreux, o oră de curs durează 55 de minute, iar pauza e de 5 minute. Nu toate orele încep la fix, unele încep la și jumate, de aceea clopoțelul sună des pe toată durata zilei.
Elevii intră în clasă, bonjour, se așază fiecare unde vrea. Pe catedră se află un gel de mâini, dar nimeni nu îl folosește acum. Deasupra tablei e o poză cu ce nu ai voie să faci în clasă: să vorbești la telefon, să porți căștile în ureche sau să ai cască bluetooth.
Dimineață în sala de clasă
E 10 dimineața și sunt 25 de grade. Termometrele vor arăta astăzi până la 33 de grade.
Suntem la Cursul de Economie, științe sociale și politice. La această materie nu există manuale, elevii primesc la fiecare curs materiale didactice, în general niște foi xeroxate cu materia predată, așa a ales profesorul.
Aici fiecare profesor decide dacă va folosi sau nu manuale pentru disciplina pe care o predă, explică Pierre Marquet, profesorul care predă acest curs. El a ales să nu. Gențile și ghiozdanele elevilor stau pe jos, la picioarele lor, întrucât mesele pe care învață nu au niciun spațiu de depozitare.
Sala unde are loc cursul se află la primul etaj, chiar vizavi de un teren de fotbal. De partea cealaltă a geamurilor deschise, care sunt pe toată lungimea unuia dintre cei patru pereți, se aud ovațiile elevilor care joacă fotbal afară. Și ușa de la clasă stă deschisă pe parcursul cursului, din cauza temperaturilor ridicate.
Când câte un copil cască, masca de pe fața lui urmează traseul maxilarului și descoperă pentru câteva secunde nasul. Apoi revine la loc.
Videoproiector, în loc de “ieșitul la tablă”
Fiecare clasă e dotată cu un calculator, iar pe mijlocul tablei se vede ecranul calculatorului, astfel este proiectat cursul, adică ceea ce elevii au și în fața lor pe bancă, pe foile primite la începutul cursului. Pe alocuri sunt spații punctate, iar profesorul completează răspunsurile cu un marker pe “hârtia” proiectată în mijlocul tablei, pe parcursul orei, în urma interacțiunii cu elevii. Pe margini profesorul scrie diferite idei.
Elevii nu ies la tablă. Ridică mâna și îi spun profesorului răspunsul care lipsește din spațiile punctate.
“E și din cauza Covid, materia e foarte stufoasă, au rămas lucruri nepredate de anul trecut și nu prea avem timp de asta, din păcate. În anii precedenți se ieșea mai des la tablă”, explică Marque, profesorul care predă această oră.
Fiecare elev are un corector pe masă sau scrie cu creionul pentru a putea șterge. Din când în când, câte un elev își face vânt cu niște hârtii.
La cursul de azi se vorbește despre repartizarea muncii și salariu. Se vorbește și despre șomaj. În Franța, pe perioada izolării, toți angajații la stat au primit salariul integral. În plus, statul a asigurat un procent de 84% din salariile angajaților în privat, atunci când firmele respective nu au mai reușit să facă aceste plăți din cauza opririi activității în contextul pandemiei.
Când ”se sună”, elevii se adună buluc, cu măștile încă pe față, și se bucură să fie din nou printre colegii lor.
Mâine, în a doua parte a reportajului, ce cred profesorii și elevii de la Liceul Edouard Branly din Dreux, Franța, despre revenirea la școală.
