Cancelarie

Doi profesori ieșeni pregătesc de zece ani elevi fără posibilități să intre la Medicină. „Unii eroi nu poartă pelerine”

Nina și Mircea Nedea, profesori de biologie, pregătesc de zece ani copii din medii defavorizate, care își doresc să ajungă medici, pentru a susține examenul de admitere la Facultatea de Medicină. Fac asta de zece ani și, în acest timp, echipa s-a îmbogățit și cu profesori de fizică și chimie. Cu toții s-au angajat la o misiune pentru țară, având în vedere că, anual, din universitățile de medicină românești ies puțin peste 14 mii de absolvenți, mai puțin de jumătate decât numărul celor care termină o specializare în afaceri, drept sau administrație. România este una dintre țările europene cu cel mai mare deficit de cadre medicale pe cap de locuitor - cu 2,9 medici la mia de locuitori. 

Editorial. Competenţe, aporii şi speranţe. Câteva gânduri despre „România educată”

România va fi educată dacă vom reuși să-i atragem către cariera didactică pe cei mai buni absolvenți din România, crede profesorul Doru Căstăian. Acesta a realizat pentru Școala 9 o analiză a raportului „România Educată” și a subliniat că o nouă reformă îi găsește astăzi pe profesori „cu excepţiile de rigoare, slab pregătită ştiinţific, tot mai puţin cultivată, confuză moral, cinică, lipsită de luciditate.” De aici și nevoia de a forma un corp profesoral „educat, consistent moral, principial, dornic să afle și să înțeleagă cu voluptate și pasiune”. 

Editorial. Elevul, un Hamlet de circumstanță

Să contest sau să nu contest, aceasta e întrebarea.

Aceasta este întrebarea pe care, ca profesori, o primim în fiecare an. Motivele sunt diverse: unii elevi se autoevaluează și nota primită nu este în concordanță cu așteptările lor (fie de-a lungul timpului s-au autoevaluat în mod obiectiv, inclusiv la simulări, fie constată o răsturnare a ierarhiei, fie au fost convinși de experiențele prietenilor din alte generații să încerce „o contestație”).

Editorial „Școala Veche”. Ce conținea un manual de igienă în 1885

Acum 136 de ani, un medic român redacta un manual de igienă pentru oamenii de la sate, fiindcă „tăranii suntu rădăcina arborelui naționalu”, potrivit moto-ului cărții. Atunci speranța de viață nu atingea 40 de ani. Medicul vorbea despre importanța aerului curat, despre alimentație și efectele alcoolului și fumatului la copii și tineri. Nimic despre sănătatea reproducerii. Dar era 1885. Astăzi, milionarul Richard Branson a revenit după primul zbor turistic în spațiu, în timp ce ultima găselniță a parlamentarilor români pentru a antrena dezbaterea publică este dacă să numim educația sexuală educație sanitară sau nu.   

Editorial. Cum ar fi dacă am încerca să înțelegem lumea privindu-ne în oglindă?

Uf, am scăpat, am dat și Bacalaureatul ăsta!

Repetăm celebra replică a doamnei Caliopi Georgescu în fiecare an. Răsuflăm ușurați – elevi, părinți, profesori – pe tonuri diferite. Unii oftează. Că așa e la Bac, ca în tenis. Avantajul nu e al tuturor.

Editorial. La ce bun profesorii?

Se știe că în Republica, Platon îi alungă pe poeţi din cetatea pe care el însuși a imaginat-o. De ce? Argumentele sale sunt de natură filosofică și morală: pe de o parte poeții nu sunt decât niște imitatori, creația lor nefiind decât o copie a unei copii, iar pe de altă parte fiindcă arta distruge armonia sufletească a cetățenilor. 

La Platon și la cetatea fără poeți ne-am gândit zilele trecute, când, după publicarea Ordinului 3.993 din 16 iunie 2021, semnat de ministrul educației, din nou, a câta oară?, profesorii au fost arătați cu degetul de comentatorii de pe rețelele sociale și nu numai.