Liderii sindicali au acceptat ultima ofertă a Guvernului și au decis ieșirea din grevă, astfel că elevii se întorc la școală de mâine, 13 iunie. Potrivit calendarului, aceasta este și ultima săptămână de școală pentru majoritatea elevilor, mai puțin cei din anii terminali care susțin examene și care au terminat mai devreme. Doar că din cauza grevei, o parte dintre elevii de a opta și a douăsprezecea nu au mediile încheiate. După trei săptămâni de grevă profesorii au obținut: o mărire salarială de 25%, o primă tranșă de creșteri, pe noua grilă ce urmează să fie stabilită, de 50% de la 1 ianuarie 2024, versus 45% cât li s-a oferit anterior. Tot de anul viitor încep să primească vouchere anuale de 1.500 de lei până în 2027.
Pot profesorii să se abată de la ceea ce spune programa școlară că pot preda doar pentru că „elevii ei sunt fericiți atunci când îi învață lucruri noi”? Profesorii Monica Halaszi și Horia Corcheș deschid această dezbatere și vin cu șapte argumente care susțin că este importantă urmarea programei pentru a asigura coerență și unitate în învățare.
„Slow education” este un concept derivat din paradigma „slow” (fără grabă), din care mai fac parte și alte mișcări sociale, cum ar fi „slow food”, ”slow travel” , ”slow fashion” sau „slow living”. Aceste mișcări sociale, generate în jurul principiului ”fără grabă”, au avut ca punct de pornire anii ‘80, când un grup de activiști italieni a reacționat la deschiderea unui restaurant de tip fast-food. Inițiatorul mișcării, Carlo Petrini, a atras atenția asupra faptului că mâncarea fast-food venea la pachet și cu aspecte problematice: standardizare, deconectare, abandonarea unor practici tradiționale, cum ar fi mâncatul împreună sau mesele tihnite luate în familie.
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
