În perioada interbelică, jumătate din populația României era analfabetă și 70-80% dintre români trăiau din munca pământului. Astăzi vorbim de analfabetism funcțional și digitalizare. Cu ajutorul profesorului doctor în istorie Dragoș Sdrobiș, am încercat să înțelegem cum greșelile și meritele trecutului ne pot fi lecții pentru educația viitorului. Autor al cărții ,,Limitele meritocrației într-o societate agrară. Șomaj intelectual și radicalizare politică a tineretului în România interbelică”, acesta crede că tineri de azi nu vor să mai fie „generație de sacrificiu”. De asta cer salarii mai bune, transparență și servicii publice de calitate. Un interviu din seria „Școala veche”.
Când a venit vorba să scriu un text despre un profesor model și despre altul contramodel din perioada mea de școlarizare, am început să-i iau la rând pe toți, să văd ce pot alege. Am trecut în revistă ciclul gimnazial, apoi ciclul liceal. Și pentru că mă aflam în dificultate, am stat pe gânduri căutând criterii: ce mă va determina să-l pun pe unul într-o tabără și pe celălalt în cealaltă?
Un raport guvernamental publicat recent privind viața profesională a profesorilor din Anglia a constatat că nivelul de bunăstare al acestora este mai scăzut decât cel al populației generale. Mai mult de jumătate dintre cei peste 11 mii de profesori și directori de școli care au participat la studiu au declarat că munca lor le afectează negativ sănătatea mintală, notează The Conversation. Specialiștii vin și cu o metodă de a-i ajuta.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
