Împlinesc anul acesta 28 de ani de când predau în învățământul special, în România, prima generație de psihopedagogi de după Revoluție. Trei ani am lucrat în State. Îmi place la fel de mult ce fac azi ca în prima zi. Asta nu înseamnă că nu sunt probleme în sistem sau că nu sunt destule provocări la catedră, dar înțeleg nevoia fundamentală a unei societăți de a se ocupa de cei mai vulnerabili. După toată experiența pe care am acumulat-o, am adunat în opt puncte calitățile pe care eu le cred esențiale pentru această minunată profesie.
În urmă cu doi ani a intrat în vigoare legea anti-bullying și a început să aibă și efecte. Unele cazuri grave în care elevii au fost agresați de colegi au ajuns în instanță. Psihoterapeuta Carmen Buțerchi explică ce înseamnă bullyingul și efectele pe care le are pe termen lung. Această formă de hărțuire nu este doar de natură fizică, se referă și la tachinare, excludere, presiune psihică. Atât legea, cât și societatea pun sub lupă agresorul, dar există mai multe nuanțe aici. Există și agresorii pasivi care îl susțin pe agresor și îl incită, iar acest comportament poate face la fel de mult rău.
Ziua Micii Uniri coincide cu Ziua Internațională a Educației. Antonia Pup, coordonator advocacy la Societatea Academică din România, a găsit o similitudine esențială între cele două evenimente și anume: dacă vrei să faci o reformă, ai nevoie de o voință politică unită. Într-un dialog cu Daniela Vișoianu, președinta federației Coaliția pentru Educație și fostă consilieră în mandatul Monicăi Anisie, cele două discută despre programul „România educată”, despre cum ar trebui să arate planurile cadru și cum va ieși școala din pandemie. „Țara are istorie, adică timp nelimitat iar noi avem un timp limitat la dispoziție”, crede Daniela Vișoianu despre urgența de a lua măsuri acum.