Sistemul universitar din Republica Moldova trece printr-un proces amplu de reformare: din 16 universități publice din stânga Prutului vor rămâne doar 11, restul fiind absorbite. Propunerea Ministerului Educației și Cercetării de la Chișinău a fost primită cu critici și chiar cu proteste ale studenților. Moldova are un număr la jumătate de studenți față de acum 15 ani, acesta fiind și unul dintre argumentele oficialilor: mai puține instituții și mai bine finanțate pentru mai puțini candidați. O idee similară s-a vehiculat și în România în 2010, înaintea adoptării Legii Educației. Astăzi, universitățile românești pot fuziona, dar dacă vor ele, nu Ministerul Educației.
Laureații Premiului Nobel pentru Economie de anul acesta, David Card, Joshua Angrist și Guido Imbens, au cercetat cum sunt influențate veniturile unui angajat în funcție de numărul anilor de educație, investițiile făcute în școala unde au învățat și numărul de profesori. Au aflat că pentru fiecare an de școală în plus, veniturile cresc cu 9%.
Sunt în jur de 40 de mii de tineri români la studii în străinătate. În același timp 14 mii de elevi și studenți basarabeni sunt în prezent în România. În fiecare an, sunt puse la dispoziția lor în jur de 5000 de locuri în universitățile de la noi și în jur de 1500 în licee. Școala 9 a vorbit la târgul de studii organizat în Chișinău, Bălți și Cahul cu tineri care vor să facă facultatea în România. Unii dintre ei spun că vor reveni acasă după absolvire, doar că un raport al Centrului Român de Politici Europene arată că doar 10% o fac.
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
