Îmi amintesc de profesorul meu de română. Impunător, cu un mers regal. Intra în clasă (nu știu cum se făcea că ora de română era de cele mai multe ori după cea de sport), strâmba din nas și spunea: „Trei lucruri sunt urâte în lumea asta: să minți, să furi și să duhnești.” Înțelegeam ce voia să spună (mai ales atunci când folosea ultimul verb) și încercam din răsputeri să îndepărtăm de noi, în mica baie a școlii, cu apă rece, în acele vremuri în care antiperspirantele erau doar ilustrații de Neckermann, mirosul de transpirație. Ne atrăgea atenția acest ultim verb (bine, el nu folosea verbul „a duhni”, ci un altul, mult mai dur ca sonoritate), iar celelalte două treceau cumva în plan secund.
Comportamentul elevilor este „cu siguranță mai rău" după pandemie, a declarat pentru revista de opinii și cercetare Education Next, Mona Delahooke, psiholog pediatru. „Există încărcături de stres mult mai mari pe care profesorii și elevii le poartă cu ei". Ce metodele pentru gestionarea comportamentului neadecvat își fac loc la clasă?
Desfășurarea orelor față în față depinde acum de procentul cadrelor didactice vaccinate anti-COVID dintr-o școală. Dacă peste 60% s-au imunizat, elevii se pot întoarce în bănci. Școala 9 a întrebat preoți și directori de seminarii și licee teologice din Tulcea, Slobozia și Roman, cu rata vaccinării între 78 și 94%, cum au reușit să ajungă aici. Iar un teolog, profesor de religie într-o comună din Sibiu, la o școală care rămâne în online, a vorbit despre rolul bisericii în pandemie într-o comunitate mică.
