Ce soluții există pentru combaterea abandonului școlar? Despre ce merge și ce nu, de la oameni care au implementat proiecte și au măsurat impactul.
Nici Ministerul Educației, nici sindicatele din învățământ nu știu în acest moment câți profesori au murit de COVID de la începutul pandemiei. Doar o mică parte dintre inspectoratele școlare au colectat aceste date. Sorin Cîmpeanu a salutat inițiativa publicației Școala 9 de a aduce un tribut profesorilor care în această săptămână nu și-au mai putut îmbrățișa elevii și recunoaște că o statistică ar oferi o imagine mai clară asupra pierderilor suferite de sistem. Între timp, profesori și elevi din toată țara și din străinătate ne-au scris despre alți profesori răpiți de pandemie cărora le vor duce dorul.
Simona Voinescu este unul dintre cei 95 de directori care la începutul anului școlar și-au dat demisia, majoritatea din cauza salariilor. „Câștigam mai puțin cu o mie de lei decât o învățătoare”, spune fosta directoare, care anul trecut primea titlul „Directorul anului pentru antreprenoriat” din partea Asociației Valori în Educație. În ultimii 11 ani, aceasta a digitalizat toată Școala gimnazială Popricani din Iași, a crescut rata de promovare la Evaluarea Națională la peste 93% și a achiziționat echipamente IT de aproape jumătate de milion de lei. Spune însă că nu mai putea continua cu un salariu „de vânzător în supermarket”: „M-am simțit umilită!”
În jur de 4 mii de elevi pe lună se pregătesc pentru Bac jucând IziBAC pe telefon. Aplicația este creată de o echipă de români care cred că învățarea trebuie să se adapteze generațiilor de azi, născute cu telefonul în mână. Tinerii antreprenori vor să se extindă la nivel internațional și să facă un joc mobil și pentru testele SAT, cerute de universitățile americane la admitere. În programa din țările avansate, educația prin jocuri este studiată și aplicată pe scară largă.