Ce soluții au găsit pentru o școală de la țară 20 de activiști și profesori, adunați la lansarea ziarului REZOLVAT

Se dă următoarea situație ipotetică.

În comuna Iedera, județul Dâmbovița, școala gimnazială numără 23 de copii de grădiniță și 86 de elevi. Dintre ultimii, 37 sunt în clasele primare. 

Aproximativ 30% dintre elevi nu merg zilnic la școală, dar nu din cauza vreunei răceli. Abandonul școlar este alarmant mai ales în comunitatea romă.

Cam 45% dintre elevii care au dat Evaluarea Națională în ultimul an școlar au luat note sub 5. Următorii 30% au avut medii între 5 și 7.

Școala din Iedera a aplicat și a obținut niște fonduri pentru renovarea și dotarea claselor și laboratoarelor, prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Avem probleme

Mai mult de jumătate dintre elevii școlii au cel puțin un părinte care lucrează în străinătate și au rămas în grija bunicilor, mai mult de jumătate sunt dependenți de un singur venit, alții au ambii părinții în șomaj sau fără niciun venit și sunt extrem de neîngrijiți - fără haine adecvate, vin rar la școală, au lacune mari în educație, sunt chiar hrăniți necorespunzător.

În comună nu-s autobuze care să lege satele între ele sau satele de oraș, ceea ce face ca elevii să fie dependenți de programul de serviciu al părinților. Comunitatea romă este marginalizată, iar autoritățile locale spun că „părinții sunt implicați în activități ilegale de tot felul”, în timp ce „copiii dispar frecvent, la cerșit, pe unii dintre ei nu-i mai vedem niciodată”.

Program de tip masă caldă nu există. Tot primăria spune că „oamenii sunt foarte mândri” și nu ar accepta.

Situația de mai sus e un scenariu semi-fictiv, pe care Danina Arsene și Alexandra Cantor, de la Fundația Friends for Friends, l-au oferit echipei REZOLVAT formată ad-hoc în sala mare a Rezidența9. 

Școala9 a lansat săptămâna trecută primul număr al ziarului REZOLVAT, proiect de jurnalism de soluții în educație. Cu această ocazie, am strâns laolaltă profesori, educatori, specialiști, ONG-uri din educație și policy makers care muncesc la firul ierbii pentru a face sistemul de învățământ mai bun.

Școala din Iedera există, așadar, și are probleme în comunitatea vulnerabilă, în special în ceea ce privește abandonul școlar, alfabetizarea redusă și performanțele slabe la evaluările naționale. De altfel în Iedera a crescut Danina, dar datele prezentate nu sunt documentate decât parțial, prezintă doar un punct de plecare pentru găsirea de soluții de la cele mai active grupuri în domeniul educației.

Școala din Iedera, deși aici prezentată cu cifre aproximative, e un caz concret în care se reflectă datele pe care le tot fluturăm când vorbim de lacunele sistemului de învățământ: 16,6% dintre copiii români abandonează prematur școala - procent ce plasează România pe primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol. Doar 11% dintre elevii români înțeleg un text pe care îl citesc. Peste o treime dintre elevii români sunt analfabeți numeric, adică nu știu să folosească în viața reală noțiunile matematice învățate la școală.

Împărțită pe două grupuri, echipa REZOLVAT a dezbătut cu toate posibilitățile pe masă. Și a venit cu soluții pe termen scurt, pe o perioadă de aproximativ un an și jumătate, și pe termen lung, pe cinci ani. În funcție de profilul lor, unele asociații au oferit sprijin social și economic - prin masă caldă la școală pentru copii, donații de cărți și rechizite. Altele au mers pe partea de educație remedială - meditații și ajutor la teme, ori traininguri și ateliere pentru profesori pentru a-și adapta modul de predare. Altele și-au dat seama că nu se pot implica în mod direct în comunitate, însă pot fi un altfel de sprijin pentru partenerii lor din sistem: să fie facilitatori sau să ofere spațiu fizic de întâlniri.

Avem soluții pe termen scurt

„Un tată mi-a zis așa: că de câte ori a dus copilul la școală, doamna învățătoare era în cancelarie bând cafea. Și mi-a zis că oricum nu știe învățătoarea ce știe copilul lui, că îi pune să citească în cor. De unde știe ce citește copilul?”, a povestit Maria Gheorghiu, președinta și co-fondatoarea asociației OvidiuRO, în cadrul grupului reunit pentru a găsi soluții imediate, pe termen scurt. Alături de ea au fost Daniela Tarnovschi de la Federația părinților și aparținătorilor legali din România, Daniela Bolozan, de la Salvați Copiii, Maura Roată DGASPC, Alina Seghedi de la Reality Check, Daniela Vișoianu, consilieră în Senat, Gabriela Nedelcu, profesoară de istorie, și Cristiana Tăutu, directoarea Fundației9.

De peste două decenii, Maria Gheorghiu lucrează în comunități vulnerabile, iar prin programele pe care le desfășoară asociația, mizează foarte mult pe promovarea lecturii în grădinițe.

OvidiuRO face, de pildă, cursuri cu educatorii - dar nu numai - despre cum să le citească celor mici: cu cartea mereu îndreptată spre ei pentru a-și putea imagina ce aud, cu intonație și voce tare, discutând întâi despre copertă. După sesiunile centrate pe literație, participanții - pot fi dascăli sau părinți, ori simpli voluntari - primesc punguțe cu două cărți pe care să le ofere copiilor de 0-3 ani din zonele vulnerabile.

E important să aibă contact cu lectura de la vârste mici, e de părere Maria Gheorghiu, când copiii încep să se dezvolte. Cu cât încep mai devreme, cu atât își încep drumul către a fi adulți alfabetizați și literați.

Doar 11% dintre elevii români înțeleg un text pe care îl citesc ș isunt capabili să extragă o informație din el, arată raportul privind nivelul de literație al elevilor din România, realizat de platforma de testare standardizată Brio și Asociația pentru Valori în Educație.

Literația este una dintre componentele alfabetizării funcționale. Testările PISA plasează țara noastră la jumătatea clasamentului celor 81 de țări care participă la evaluare.

Implementarea programului „Punguța cu două cărți” în Iedera poate fi și ocazia de a cunoaște mai bine comunitatea, de a le cunoaște pe familii și de a identifica în detaliu problemele cu care se confruntă acasă și care afectează învățarea copiilor. Sugerează ca pachetele cu cărți să fie o intervenție pentru toți, nu doar pentru cei mai vulnerabili.

„E importantă disponibilitatea autorităților locale”, spune și Daniela Tarnovschi, directoare de programe la Federația părinților și aparținătorilor legali din România.

„Trebuie implicate școala, primăria, dar trebuie implicați și asistentul social și polițistul local. M-aș duce în primul rând să văd dacă primarul intră în bărcuță să salveze școala. Și atunci te mai bazezi pe niște resurse, să afli informații despre familiile din comunitate. Asistentul social, la rândul lui, știe cine are ajutor de încălzire, cine are alte ajutoare, și îți oferă o imagine a problemei. Îl bați pe director la cap că ar trebui să se înscrie în programul de masă caldă, indiferent de mândrie”, explică ea.

Nu îi poți cere unui copil flămând să învețe să scrie și să citească, e părerea întregului grup.

Ministerul Educației desfășoară în școli programul „Masă sănătoasă”, anul trecut funcționa în 450 de școli, în 2025 se va extinde la 1.500, scrie Edupedu. Școlile primesc 15 lei de elev ca să le ofere copiilor mâncare caldă fie din bucătăria proprie, fie în regim catering, fie un pachet alimentar.

Un raport World Vision de anul trecut a arătat că doar o treime dintre școlile înscrise au implementat proiectul în mod real.

Pentru aproape jumătate dintre elevii care au primit mâncare la școală, aceasta este principala masă a zilei. Pentru un sfert dintre elevi, este singura dintr-o zi.

Chiar și rezultatele testărilor PISA fac legătura directă între statutul socioeconomic al unei familii și rezultatele academice ale copiilor. Lipsurile financiare și materiale afectează modul în care învață elevii și cresc riscul de abandon școlar înaintea studiilor liceale.

Avem soluții pe termen lung

„Masa caldă răspunde tuturor nevoilor. Dar nu sandvișuri, ci de calitate. Nu pentru cei care au diferențe de ordin social, ci pentru toată lumea. După masă caldă, copiii ar trebui să rămână în școală să-și facă temele. Stând la școală într-un cadru organizat, aduci și părinții la școală”, crede Daniela Stoicescu, președinta InfinitEdu, o comunitate de profesori care oferă traininguri și ateliere pentru dascălii din învățământul preșcolar și primar.

Același raport al World Vision a evidențiat faptul că în una din cinci școli sunt certuri, tensiuni și frustrări între copii pentru că nu toți elevii din clase primesc mâncare. Adulții au decis, practic, că unii copii dintr-o grupă să mănânce, iar ceilalți să-i privească.

Grupul care lucrează la a găsi soluții pe termen lung decide că cea mai bună abordare pentru comunitatea din Iedera este crearea unui program integrat care să țină copilul cât mai mult la școală, prin masă caldă și educație remedială. Din grup fac parte Carmen Gheorghe, președintă E-Romnja, Adela Alexandru, expertă în egalitate de gen la Centrul Filia, Daniela Stoicescu, președintă InfinitEdu, Sorina Bunescu și Dragoș Duță de la Asociația Partener pentru Tine Merișani, Corina Atanasiu, deputată, Simona Crisbășanu, președintă Coaliția pentru Educație, Giorgiana Aștefanei, Teach for Romania, Luminița Costache, UNICEF, Cristian Hatu, președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, Denisa Colțea, directoare de comunicare la UiPath Foundation, Cosmin Chiriță, manager Merito și Radu Szekely, președintele Fundației Dare to Learn.

„Părinții pot fi atrași când văd beneficiile pentru copiii lor. Noi țineam copiii la școală 12 ore. Am angajat mediator, care să-i convingă pe părinți să-i aducă pe copii la școală. Aveam, la un moment dat, 48 de copii, nu mai aveam loc. Dar în primul rând, stăteau la cald. Nu ai cum să faci educație dacă copilul stă în frig, murdar, cu păduchi, nemâncat. După ce rezolvi chestiunile astea, părintele vine aproape de tine pentru că vede că copilului este bine”, explică Corina Atanasiu, deputată și membră în Federația părinților și aparținătorilor legali din România. 

În școlile în care a fost introdus programul „Masă caldă”, frecvența școlară a copiilor a crescut. Iar în mediul rural, acolo unde World Vision România a implementat, separat de proiectul guvernului, programul „Pâine și mâine”, prezența elevilor la ore a crescut cu până la 40%. Programul include, printre altele, masă caldă și ore remediale pentru copii.

Cristian Hatu, președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, atrage atenția că măsurile ar trebui să meargă în paralel. Adică, pe lângă hrana pentru cei mici, profesorii ar trebui și ei pregătiți să facă materia mai interesantă, „să trezească copiilor interesul pentru școală”. Mai spune că familia poate fi uneori un obstacol pentru elevi. „Părinții, bunicii pot spune că școala nu te ajută cu nimic. Aici trebuie intervenit. Eficiența noastră e de 70% pentru că copiii se întorc în mediul lor”, punctează Hatu.

Sorina Bunescu, facilitatoare comunitară și protagonista documentarului Școala9 „B de la BMW. C de la căruță”, propune să fie aduși la masa discuțiilor liderii din comunitate, cei în care oamenii au încredere sau de la care așteaptă sprijin, precum primăria și biserica.

„Aș mobiliza aceste instituții pentru a conștientiza că aceasta e o problemă ce trebuie rezolvată. Dacă nu au în vedere implicarea comunității respective vulnerabile, nu știu dacă demersul poate da rezultate pe termen lung”, spune ea.

BONUS: La câteva zile după masa rotundă prilejuită de lansarea ziarului REZOLVAT, la una dintre activitățile OvidiuRO, Maria Gheorghiu a întâlnit-o pe directoarea școlii din Iedera, Dâmbovița, și au stabilit deja un parteneriat iar în această săptămâna va avea loc acolo o primă activitate a programului „Punguța cu 2 cărți”.  

Andreea Chirică a stat cuminte pe toată perioada activității, cu foi și creioane în față, a ascultat și a desenat pe hârtie și pe tableta grafică ideile și atmosfera, într-un visual storytelling. Ilustrează acest articol, iar noi îl vom înrăma și ține pe perete în redacție, să ne amintim de spațiul creativ pe care l-a impulsionat lansarea ziarului REZOLVAT, la care au pus umărul atâția jurnaliști, artiști, activiști, profesori, oameni interesați de educație.