Vă amintiți vremurile de altădată, când, în dimineața de 1 ianuarie, împodobeam o crenguță cu flori de hârtie și cu acest accesoriu le uram părinților și celor cunoscuți să trăiască, să îmbătrânească – și nu oricum – ci ca un măr, ca un păr... Vă amintiți vremurile când ni se ura să fim tari ca piatra, iuți ca săgeata? Nu știm dacă se mai merge astăzi cu sorcova și dacă da, cât anume din semnificațiile ei sunt păstrate; s-ar putea să se fi golit de esență și să fie doar un pretext pur comercial. Dar în aceleași vremuri de altădată, se spunea că dacă rămâi nesorcovit nu-ţi va merge bine tot anul, așa că în prima zi a anului, atunci când am început să scriem articolul pe care îl veți citi miercuri, ne-am gând că v-am putea sorcovi noi, așa, ca să vă/ne meargă bine în 2022.
„Pentru un om de știință, să publici în Nature e ca și cum ești antrenor la Barcelona și ai câștigat Champions League”, face o analogie Gabriel Balmuș, cercetător principal la Institutul de Cercetare a Demenței din Marea Britanie, Universitatea Cambridge. Articolul semnat alături de alți colegi, publicat în prestigioasa revistă de știință Nature, vine cu noutăți în studiul bolilor neurogenerative și deschide noi opțiuni pentru tratament. Acesta a povestit pentru Școala 9 despre descoperirile din articol și ce înseamnă să-ți construiești o carieră în cercetarea de top.
În jur de 4 mii de elevi pe lună se pregătesc pentru Bac jucând IziBAC pe telefon. Aplicația este creată de o echipă de români care cred că învățarea trebuie să se adapteze generațiilor de azi, născute cu telefonul în mână. Tinerii antreprenori vor să se extindă la nivel internațional și să facă un joc mobil și pentru testele SAT, cerute de universitățile americane la admitere. În programa din țările avansate, educația prin jocuri este studiată și aplicată pe scară largă.
