În luna mai am lansat campania „Good prof, bad prof” în care invitam profesori, elevi și persoane publice să facă portretul unui profesor „good” și al unuia „bad”. Niciun univers, nici cel al școlii, nu poate fi creionat doar în „alb/negru”, însă am vrut să lansăm o temă de discuție, să etalăm bune practici și profiluri luminoase din educație, la fel cum comportamentele „așa nu” pot fi o lecție prețioasă, mai ales dacă nu sunt alterate de discurs moralizator. În acest episod, prezentăm relatările a doi dintre cititorii care ne-au scris, inspirați de campania noastră. Iată poveștile din școală scrise de scriitoarea Luminița Aldea și profesoara Claudia Goga.
În Teleorman, au revenit în țară și au fost înscriși la școală anul trecut 135 de elevi, mai mult decât dublu față de înainte de pandemie. Obișnuiți să facă naveta între două țări, cei mai mulți părinți au fugit către România pentru siguranța pe care le-o dă ideea de a fi „acasă“. Școala 9 a mers la Școala Gimnazială „Alexandru Colfescu” din Alexandria, unde au venit din Spania și Marea Britanie opt copii. Cu un an în urmă au avut doar doi elevi remigranți. Școala are și profesori de sprijin care îi ajută pe copii să se adapteze repede. Întâi îi ajută să vorbească mai bine limba, apoi să înțeleagă sistemul și să se obișnuiască cu ideea că la noi se dau teme.
O publicație locală mi-a propus să scriu, pentru suplimentul cultural al lunii septembrie, un text despre prima mea zi de școală, pe care să-l însoțesc cu o fotografie sugestivă din perioada în care eram elevă. Am acceptat fără să stau pe gânduri, spunându-mi că nu poate fi greu (și mi-am amintit de compunerile cu acest titlu pe care obișnuiam să le primim, sistematic, în clasele I-VIII).