„Nu mai sta pe telefon!” e o strategie care și-a atins limita. Așa că părinți din toată lumea, din Sydney, Australia, până în București, România au decis să-și asume responsabilitatea pentru consumul nesănătos de social media al copiilor lor și să acționeze. Mișcarea „copilărie fără smartphone” vrea să ia povara detoxului digital de pe copil și să o pună pe adult, părinți, profesori și politicieni. Cum funcționează mișcarea și ce rezultate are?
Răzvan Bădău, profesor de educație socială, și-a încurajat elevii să trimită la primăria comunei lor o sesizare despre poluarea râului din zonă. Își dorește să-i învețe să fie prezenți în viața comunității și să aibă inițiative. 3% dintre elevii lui au abandonat școala și nici după ce i-a vizitat acasă n-a reușit să-i întoarcă din drum. Atunci și-a dat seama ce poate și ce nu poate schimba într-o școală, mai ales în primul an la catedră. Predă în județul Ilfov, cu cele mai slabe rezultate la Bac în 2021, iar problemele sunt complexe. Dar când trage linie, observă mai degrabă ce-a obținut până acum: are elevi mai puțin anxioși, mai încrezători și care vin de plăcere la ore. I-a adus aici și pentru că a jucat fotbal cu ei după cursuri și s-au întâlnit în vacanțe.
Dezbaterile pro și contra folosirii mobilelor în instituțiile de învățământ preuniversitar continuă în întreaga lume. În Franța, de exemplu, acestea sunt interzise în timpul orelor de curs. O cercetare publicată de site-ul australian The Conversation arată, însă, că telefonul mobil poate însemna mai mult pentru un elev decât o metodă ușoară de distragere a atenției: îl poate ajuta să dobândească abilități noi.