Adelina Mărăcine lucrează în presă din 2017. După ce a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității din București, a devenit redactor la „Adevărul” și, ulterior, reporter al ediției „Weekend Adevărul”. S-a alăturat echipei „Libertatea” în vara anului 2021 și poate fi găsită la adelina.maracine@ringier.ro.
Despre merite și „tinerii-soldat în armatele părinţilor și profesorilor”, despre noua lege a educației și Milan Kundera. Profesorul Doru Căstăian face o analiză filosofică pornind de la reforma din învățământul preuniversitar și se întreabă care sunt de fapt valorile care se doresc în școală. „Va fi excelenţa conducătorilor pe care îi urmezi pentru că pun carnea şi viaţa lor concretă în slujba virtuţii şi binelui comun sau excelenţa cv-ului care, aproape sigur, conţine pe undeva şi titlul de doctor?”
Proiectul de lege a educației a fost prezentate în Guvern ieri, 9 martie, de ministra Ligia Deca, iar examenul de admitere la liceu este propunerea care suscită în continuare dezbateri aprinse și critici. În ultima săptămână sindicatele din învățământ au venit cu varianta să nu se mai dea examen de admitere, dar Evaluarea națională să aibă mai multe probe. Ideea este respinsă de reprezentanții elevilor și ai părinților. Specialiști din cadrul Federației Coaliției pentru Educație au prezentat o analiză amănunțită a tuturor scenariilor de tranziție la liceu discutate în ultima vreme, dar au venit și cu variante noi. Soluția considerată cea mai potrivită este un portofoliu educațional construit prin evaluări standardizate pe durata claselor a șaptea și a opta.
Discuțiile de reformă ale guvernului suedez vin în urma unei creșteri a procentului copiilor care au dificultăți de lectură, pe care ministerul a catalogat-o „o criză a cititului”, scrie publicația Brussels Signal. Elevii suedezi folosesc în mod obișnuit tabletele digitale la cursuri, de peste zece ani. Însă, guvernul conservator al lui Ulf Kristersson dorește acum ca școlile să readucă în școli și metodele tradiționale de predare.