„Eu am ieșit din învățământ pentru că nu ne mai permiteam să fim doi profesori în aceeași casă. Fostul meu soț venea acasă cu, în banii de atunci, 2 milioane și jumătate de lei, eu veneam cu 45 de milioane”, este o amintire din anii 2000 a Laurei Dachin, astăzi profesoară în Danemarca. Chiar dacă diferențele salariale stat-privat nu mai sunt acum de același ordin, profesorii români din afară înțeleg perfect și susțin protestul din țară. Școala 9 a vorbit despre grevă și condiții la catedră cu cadre didactice din Danemarca, Suedia și Germania, țări în topul european la salarii pentru profesori și la investiții în educație.
La sfârșitul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fiecare sală de clasă din România ar trebui să fie echipată cu o tablă inteligentă cu ecran tactil, care să facă uitate creta și buretele. Este planul ambițios anunțat de Ministerul Educației. Mai multe studii arată că predatul cu aceste table inteligente are efecte pozitive doar dacă profesorii învață să le folosească toate aplicațiile, nu dacă se rezumă doar să scrie lecția pe ele, ca pe clasicele table negre.
Un copil în vârstă de 7 ani, din Germania, este prea bolnav ca să poată merge la școală. În locul său, Joshua Marinangeli a trimis un avatar, un robot prin intermediul căruia poate interacționa cu profesorul. E de ajuns ca ochii robotului să „clipească” și profesorul înțelege că Joshua dorește să intervină sau să răspundă la o întrebare adresată elevilor din clasă. Digitalizarea școlii a fost accelerată de Covid-19 și roboțeii-elevi ar putea fi soluția pentru copiii cu diferite afecțiuni să-și continue studiile alături de colegii lor. Și platformele educaționale online vor avea o viață lungă.