Jurnalist specializat pe educație. A început să lucreze în redacția România libera în anii 2000. A fost apoi în redacțiile de la Adevărul, DIGI 24, HotNews.ro, unde a acoperit în principal subiectele legate de învățământul din România.
Coronițe, școli bune, școli rele, olimpiade și podiumuri - acestea sunt câteva dintre subiectele care au epuizat universul discursiv privind viitorul (și prezentul) politicilor educaționale de la noi, în aceste zile toride. Elevii, studenții și profesorii au intrat în vacanță, la fel și Ministerul Educației, se pare, fiindcă întârzie cu succes implementarea unor reforme prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență. Patru jaloane avea de îndeplinit Ministerul din componenta dedicată „României Educate”: primele trei vizau învățământul preuniversitar și nu au fost îndeplinite. A intrat în linie dreaptă doar angajamentul care viza universitățile.
Bullyingul este întâlnit în toate straturile societății și în toate domeniile. Eu îl văd la ordinea zilei la catedră. Am avut și am colegi care consideră drept normale comportamente de-a dreptul abuzive. Le-am împărțit după modelul agresor - victimă, în cinci categorii. Mă aștept să-mi reproșeze colegii: dar, elevii, ei sunt sfinți? Nici poveste, dar ar trebui să începem discuția de la adulții care le furnizează acestora modele. Așadar, despre non-modele vorbesc azi.
Elevii români nu au răbdare să citească un text mai lung, sunt mai puțin perseverenți, folosesc mai mult AI pentru teme, nu se pot adapta la o situație nouă. Sunt informații pe care le avem din testările PISA 2025. La ele ar trebui să ne uităm cu atenție, spune Miyako Ikeda, analistă senioară la Directoratul de Educație și Competențe de la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică - OCDE.