E pretutindeni și cu ochii-n patru. Se simte mai bine afară decât în casă.
De ce matematica de la școală nu are legătură cu matematica aia faină, cu istorie și poezie, care să-ți aducă bucuria că înțelegi lucrurile? Asta s-a tot întrebat matematicianul James Tanton până când și-a dat seama cum să ducă la nivel global matematica aia făcută cu bucurie și entuziasm.
Cazul profesoarei din Botoșani care le-a spus elevilor ei că dacă se vaccinează „devin legumă” readuce în atenție o temă mai veche: ce au voie și ce nu au voie să spună profesorii în clasă? Am căutat în legislație și am discutat cu un expert în formarea profesorilor, un cadru didactic cu experiență și un sindicalist pentru a înțelege dacă opiniile personale ale profesorilor își pot face loc în cadrul orelor. „Au fost și cu acuzații de hărțuire sexuală care au scăpat basma curată”, spun cei care au studiat situații în care elevii s-au plâns de ceea ce le spun profesorii.
„Nu ies tinerii la vot”, tot auzim o dată la patru ani. La dublele alegeri din 9 iunie de anul acesta, peste 41% dintre tineri cu vârste între 18 și 34 de ani au pus ștampila pe buletinele de vot. Adolescenții învață prima dată la 13 ani, la orele de educație civică, despre cum votul este un mod de a te implica civic. Dar nu e doar despre vot. Un studiu realizat recent de mai mulți cercetători din Cluj arată că aceste ore sunt insuficiente, iar profesorii care le predau sunt prea puțin pregătiți ori cred că România ar trebui să fie din nou un regim dictatorial. O temă de reflecție înainte de alegerile prezidențiale din toamnă.
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
