
E pretutindeni și cu ochii-n patru. Se simte mai bine afară decât în casă.

În medie, 150.000 de elevi de la clasa I până la clasa a XII-a fac opționalul de educație pentru sănătate, conform datelor din sistem obținute de Școala 9. Este numărul de elevi care ar umple cam 170 de școli gimnaziale de mărime medie. Vorbim, așadar, de un procent infim raportat la numărul total al elevilor din România. Dacă ne uităm numai la componenta de educație sexuală, care se poate studia de la clasa a VIII-a în sus, în jur de 750.000 de copii l-ar putea avea în curricula școlii, dacă părinții și instituția de învățământ ar fi de acord.
În perioada interbelică, jumătate din populația României era analfabetă și 70-80% dintre români trăiau din munca pământului. Astăzi vorbim de analfabetism funcțional și digitalizare. Cu ajutorul profesorului doctor în istorie Dragoș Sdrobiș, am încercat să înțelegem cum greșelile și meritele trecutului ne pot fi lecții pentru educația viitorului. Autor al cărții ,,Limitele meritocrației într-o societate agrară. Șomaj intelectual și radicalizare politică a tineretului în România interbelică”, acesta crede că tineri de azi nu vor să mai fie „generație de sacrificiu”. De asta cer salarii mai bune, transparență și servicii publice de calitate. Un interviu din seria „Școala veche”.
Proaspăt absolventă a Colegiului Național „Vasile Alecsandri” din Galați, Lăcrămioara Mușat nu s-a așteptat niciun moment să ia locul întâi la Olimpiada Națională de Limba și literatura română. Crede însă că a reușit să impresioneze comisia prin discursul sensibil și prin bucuria de a scrie și de a vorbi despre cărți, bucurie cu care speră să își contamineze și viitorii elevi. Fiindcă vrea „să încerce” să fie profesoară de română. Într-un interviu pentru Școala 9, tânăra a vorbit despre ce înseamnă performanța la Uman și despre prejudecățile cu care se confruntă elevii care merg pe ruta asta.