
E pretutindeni și cu ochii-n patru. Se simte mai bine afară decât în casă.

În învățământul profesional și tehnic, rata de succes la examenele de certificare este de 100%. Madlen Șerban, profesor asociat la Universitatea din București, cu experiență în arhitectura politicilor educaționale, explică de ce nu ar trebui să ne bucure această reușită: aceste certificate nu au și calitatea pregătirii în spate și trebuie revizuite. Profesoara a fost coordonatoarea grupului de lucru „Curriculum școlar pentru meserii emergente” în contextul elaborării Strategiei de digitalizare a educației și a explicat pentru Școala 9 care sunt pașii pentru a adapta școala cu piața muncii. „Oamenii deja au aflat că există viață în afara cutiei pe care o numim România. Și pleacă.”
11 septembrie a reprezentat anul acesta începerea școlii nu doar pentru elevii români, ci și pentru mii de elevi ucraineni refugiați în România. Între 30 și 50% dintre ucrainenii refugiați în Europa sunt copii și doar jumătate dintre ei au fost înscriși în țările gazdă în sistemul educațional, potrivit unui raport publicat de Agenția ONU pentru Refugiați. Unii dintre elevii ucraineni continuă să studieze online cu profesori din Ucraina, ei neștiind nici acum dacă studiile din România le vor fi recunoscute.
Georgiana Riglea este de un an învățătoare în Mironeasa, Iași, pentru 26 de copii cu diferite nevoi materiale și emoționale. Aceasta a povestit pentru Școala 9 ce metode a folosit la clasă pentru a-i apropia pe copii de educație și unii de alții. Cinci dintre copiii care lipseau foarte mult la început au ajuns printre cei mai silitori din clasă. Pe rând, toți ajung supereroi: al cititului, al liniștii, al armoniei din clasă. Odată cu ei, și Georgiana a învățat o lecție prețioasă: „Nu poți face totul într-o singură zi.”