E pretutindeni și cu ochii-n patru. Se simte mai bine afară decât în casă.
„Încep să-mi pierd prietenii din cauza inteligenței artificiale” - ar putea fi un intro pentru un episod din serialul Black Mirror care explorează scenarii apocaliptice într-un viitor în care tehnologia devine un dușman al omenirii. Totuși, e prima frază dintr-o postare pe Facebook din iulie 2025, când oamenii numesc chatboții „empatici” și spun că „îi înțeleg”. Chiar mai bine decât prieteni, familie, terapeuți.
Pandemia de COVID-19 lasă în urmă un număr incredibil de mare de orfani. Trauma pierderii unui părinte este o rană ce nu se poate vindeca, ci doar cicatriza. Peste un milion și jumătate de copii au pierdut un părinte sau tutore din cauza infectării cu COVID 19, arată un studiu publicat recent de Elsevier Ltd, realizat în 21 de țări. Psihoterapeutul Carmen Buțerchi arată cât de importante sunt serviciile de suport în adresarea traumei morții unui părinte.
Am avut mai multe ore de religie în școală decât ore de psihologie sau de filosofie ori de logică. În liceu, mi s-a spus că am o gândire eretică. Am fost, multă vreme, un copil religios, dacă nu chiar habotnic. Religia învățată în școală a avut asupra mea un efect puternic: citind despre viețile unor sfinți, precum Sfânta Filofteia, scopul meu a devenit limpede: aveam să devin sfântă.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
