
E pretutindeni și cu ochii-n patru. Se simte mai bine afară decât în casă.

Vi s-a întâmplat vreodată să citiți o carte sau să urmăriți un film și brusc să exclamați: „Doamne, în tot acest construct ficțional este o metaforă a școlii!”? Nouă da. Și unul dintre filmele care ne-au provocat la o astfel de lectură este Casa norvegiană (Der norske hus, 2017, Norvegia, regia Jan Vardøen - Netflix), poate cu atât mai mult cu cât mai sunt câteva zile până la începerea unui nou an școlar și avem tendința de a ne obișnui privirea cu lentilele progresive ale universului educațional.
„— De ce te-ai făcut profesoară?
— Ca să-i salvez pe elevi de părinții lor.”
Cu toții cred că ați avut momente în care v-a reținut atenția un serial și ați făcut binging (nu, nu căutați termenul în DEX, nici în DOOM, nu o să-l găsiți; expresia a face binging a fost consacrată de o reclamă a unui operator de telefonie și își are rădăcinile în binge-watching, concept apărut la finalul secolului al XX-lea). Adică ați avut chef să vă uitați pentru o perioadă lungă de timp la filme sau să urmăriți în maraton toate sezoanele serialului proaspăt descoperit.
Regulamente școlare din toată țara conțin reguli precise cu privire la ținuta și comportamentul elevilor. Și absurde, le cataloghează unele voci din lumea școlii. Unele precizează exact numărul de centimetri ai fustei, altele interzic ca fetele să poarte „podoabe scumpe” și băieții „coadă”. Școala 9 a vorbit cu părinți, elevi și un psiholog despre ce înseamnă ținută decentă în școală și ce ar trebui să facă profesorii atunci când văd comportamente în afara normei la elevi. „În niciun caz nu trebuie să-i respingă”, este părerea unanimă.