
E pretutindeni și cu ochii-n patru. Se simte mai bine afară decât în casă.

Tatiana este o profesoară din Melitopol care a protestat în piața publică atunci când blindatele ruse îi luau cu asalt orașul. Yevhen Mahda le predă online studenților săi împrăștiați în toată Europa. El a rămas cu familia sa într-un Kiev care se încăpățânează să reziste. Cei doi povestesc ce înseamnă viața lor astăzi, la un an de la invazia Rusiei în Ucraina.
Versiunea chinezească a celebrei aplicații TikTok, numită Douyin, a fost limitată pentru copiii sub 14 ani la doar 40 de minute pe zi. Părinții vor trebui să-și ajute copiii să se înregistreze cu numele lor real și să activeze modul „adolescent”. Aplicația s-a angajat și să introducă experimente științifice și expoziții de artă și filme despre natură, „ca să-i inspire pe adolescenți”. În România, TikTok are 5,4 milioane de utilizatori și Instagram în jur de 5 milioane, arată datele de anul trecut.
Am fost la una dintre primele școli publice din țară care au acceptat elevi ucraineni, refugiați în urma invaziei rusești. Sunt 16 înscriși deja la Școala „Pușkin” din Brăila, unde 70% dintre elevi sunt lipoveni. Aici limba rusă e principala cale prin care elevii ucraineni se pot înțelege cu colegii lor. Cei mai mulți vor rămâne „până când se va termina războiul”, iar profesorii au acum o dilemă: în ce limbă să învețe copiii refugiați: română, ucraineană sau rusă?