
E pretutindeni și cu ochii-n patru. Se simte mai bine afară decât în casă.

Programele de formare, dincolo de scopul pe care îl au, acela de a le dezvolta cadrelor didactice diverse competențe profesionale, au și un alt avantaj: permit schimbul de idei. În ultimele săptămâni, în calitate de formatori ai programului „Introducere în educația media pentru profesorii de limba și literatura română și discipline conexe din unitățile de învățământ liceal”, în contextul în care vorbeam despre ceea ce conferă valoare de știre unei informații (prin valoarea de știre înțelegem calitatea unui fapt ori a unui eveniment de a fi suficient de interesant pentru a fi raportat în buletinele de știri), am adus în discuție incidentele din Serbia, concentrându-ne pe primul, în care un copil de 13 ani a ucis opt elevi și un agent de pază dintr-o școală din Belgrad.
Andrada Mazilu are 31 de ani și este învățătoare la Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau” din Timișoara, unde își învață elevii să fie autonomi, responsabili. Elevii ei știu și cum să comunice unii cu alții când sunt supărați, folosind metoda „vorbirii girafelor”, denumită așa fiindcă girafele sunt animale pașnice. Lectura este un adevărat ritual la clasa ei și caută să aducă o schimbare în sistem, organizând lunar ateliere de formare pentru profesori. A creat și un festival al educației și o școală de vară la sat.
În matematica școlară, problemele cu text sunt pline de limbaj abstract sau reduse direct la ecuații. Biografiile cercetătorilor și geneza ideilor se rezumă la nume date unor teoreme și formule. Când și, mai ales, de ce am încetat să ne spunem povești la matematică?