
E pretutindeni și cu ochii-n patru. Se simte mai bine afară decât în casă.

Gabriela Horincar s-a întors acasă, în România, după aproape două decenii în vestul Europei. Sunt opt luni de când învățătoarea a revenit, iar adaptarea la sistemul nostru de învățământ nu este tocmai ușoară, mai ales că lucrează într-o comunitate de romi dezavantajată. Doar șase elevi din clasa pe care a preluat-o știu să scrie și să citească, deși sunt într-a treia și a patra. Inspirată de modelele educaționale din țările în care a locuit, crede că poate face o schimbare în comunitatea din Prislop, Sibiu.
Am vorbit cu cinci directori de școli generale și licee despre cum arată la firul ierbii măsurile de austeritate aplicate în educație. În școlile mici de la țară, de exemplu, profesorii titulari vor lua ore din materii pe care nu le-au mai predat, doar ca să aibă un salariu întreg sau își vor completa norma în cinci școli. „Elevul va avea cel mai mult de suferit”, spun aproape la unison.
De Ziua Națională a Lecturii, Ministerul Educației le-a transmis tuturor școlilor din țară că trebuie să organizeze activități specifice între 11 și 13. Mai mulți copii din Vaslui pasionați de citit salută inițiativa, dar vor și să atragă atenția cu privire la lipsa bibliotecilor comunale sau școlare. Încurajată de programele de leadership ale organizației World Vision, Denisa, o elevă de clasa a șaptea, a mers la primarul din comuna sa, Dumești, să-i ceară socoteală pentru biblioteca comunală aflată în paragină de când erau părinții ei la școală.