E pretutindeni și cu ochii-n patru. Se simte mai bine afară decât în casă.
Deficitul de cadre didactice STEM între ore împărțite, navetă, improvizație și oameni care rezistă până când corpul cedează. O analiză amănunțită de date plus mărturiile oamenilor din sistem.
Școala Gimnazială nr. 89 „Nicolae Labiș” i-a așteptat pe elevi luni, 11 septembrie, în prima zi de școală, cu pereții sparți, în praf, zgomot de polizor și ciocane. Unul dintre corpurile de clădire a intrat în renovare, astfel că elevii au fost înghesuiți, pentru câteva ore, cât să-și primească manualele, în câteva săli de clasă, și au intrat pe rând, în trei ture. Așa va funcționa, de altfel, școala cel puțin o perioadă: în trei schimburi, cu ore de 35 de minute. Părinții și elevii sunt revoltați: „E stresant, mai ales la clasa a VIII-a. O să ne bazăm pe meditații”, spun ei. În trei schimburi se învață în alte zece școli bucureștene.
Cum văd 16 adolescenți orașul lor prin fotografie, desen și interviuri cu localnicii însemnate pe post-it-uri.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
