
E pretutindeni și cu ochii-n patru. Se simte mai bine afară decât în casă.

11 septembrie a reprezentat anul acesta începerea școlii nu doar pentru elevii români, ci și pentru mii de elevi ucraineni refugiați în România. Între 30 și 50% dintre ucrainenii refugiați în Europa sunt copii și doar jumătate dintre ei au fost înscriși în țările gazdă în sistemul educațional, potrivit unui raport publicat de Agenția ONU pentru Refugiați. Unii dintre elevii ucraineni continuă să studieze online cu profesori din Ucraina, ei neștiind nici acum dacă studiile din România le vor fi recunoscute.
Cei în jur de 130 de mii de elevi care susțin astăzi prima probă a examenului de bacalaureat 2023 au avut la primul subiect de rezolvat mai multe cerințe pe baza unui text de George Călinescu - „Ion Creangă. Viața și opera”. La Subiectul al doilea cerințele s-au bazat pe o poezie de Alexandru Vlahuță, „A mele visuri”. Subiectul al III-lea le-a cerut elevilor de la Real să scrie un eseu în care să prezinte particularitățile unui text narativ studiat aparținând lui Liviu Rebreanu sau Camil Petrescu. Elevii de la Uman în schimb au avut o caracterizare de personaj dintr-o operă la alegere tot din aceiași doi autori.
„Examenul de Bacalaureat este inutil, având în vedere că multe facultăţi au examen de admitere, iar cunoştinţele de bază ale elevului au fost deja testate înainte de admiterea la liceu”, scria într-un comunicat Asociația Elevilor din Constanța în urmă cu două luni. Școala 9 a vrut să vadă cum îi ajută pe elevi Bacul la admiterea pentru facultăți din străinătate, unde studiază deja în jur de 40.000 de români, potrivit UNESCO. Am discutat cu Julia Boca, consilieră pentru admiterea la unele dintre cele mai prestigioase facultăți și cu Bianca Foghel, directoarea Educativa. O elevă care a aplicat la vreo 40 de universități din afară ne-a povestit cum resimte ea presiunea Bacului.