
Absolventă de Jurnalism la FJSC din iunie 2024, actuală masterandă la aceeași facultate, specializare Jurnalism Tematic. Iubesc cărțile, în special cele romance și mai ales pe Taylor Swift și Freddie Mercury. Visez să am o carieră în jurnalism narativ pentru că eu cred că orice om merită să își spună povestea și să îi fie auzită vocea.

Andrei, 44 de ani, s-a mutat în Franța, în septembrie 2014, cu soția și fiica lor, care abia terminase clasa zero în țară. Bărbatul povestește pentru Școala9 cum e viața pe băncile unei școli private din sudul Franței.
“Aici toți copiii sunt elevi, nu contează culoarea pielii, de unde vine, cine sunt părinții”, spune Andrei, despre politica de egalitate a unei țări care vineri, 16 octombrie, a suferit o tragedie: un profesor a fost decapitat în apropierea liceului de un extremist, fiindcă le arătase elevilor caricaturile cu Profetul Mohamed, realizate de Charlie Hebdo.
În perioada interbelică, bugetul pentru educație reprezenta 12% din totalul fondurilor statului, un procent semnificativ mai mare decât în prezent. Astăzi, prin noile proiecte de lege, se vorbește despre 15% din bugetul consolidat din 2027, față de 8% astăzi. Încercarea de a aloca 6% din PIB acestui domeniu a eșuat în ultimii 20 de ani. Istoricul ieșean Ovidiu Buruiană pune în context perioada istorică în care toate țările Europei investeau masiv în educație.
Bogdan Ghiorghiu este profesor de matematică și fizică în Næstved, oraș la o oră distanță de capitala Copenhaga. După un masterat în astrofizică în țara nordică, în timpul căruia s-a întreținut dând meditații, a primit oferta să predea științe într-o școală privată. Astăzi, după doi ani, e fericit că a acceptat-o. Cum altfel, doar trăiește într-una dintre cele mai fericite țări din lume! Bogdan a povestit pentru Școala 9 ce înseamnă starea de bine a elevilor și profesorilor în țara „legii lui Jante”, un cod de conduită care dezaprobă ambițiile personale. Sau altfel spus, cum arată educația într-o țară cu o mentalitate anti-„capra vecinului”.