OP-ED. În România, multe decizii din educație - fie ele la nivel de clasă, școală, centre educaţionale sau minister - se iau pe bază de intuiție, tradiție sau soluții rapide când ne loveşte câte o criză. Ce s-ar întâmpla dacă ne-am baza deciziile pe cercetări validate științific, pe dovezi reale din clasă și din viața elevilor?
Un profesor de istorie francez a fost decapitat de un tânăr extremist, fiindcă le-a vorbit elevilor săi despre cazul Charlie Hebdo. Profesorul ținea un curs despre libertatea de exprimare. Este tragedia care ne întoarce privirea către valorile promovate de Franța și atât de necesare întregii lumi: libertate, egalitate, fraternitate. Mai multe evenimente din sfera educației, în selecția „Educația în lume” din această săptămână.
Până în 2030, UE vrea ca 85% dintre elevii în vârstă de 13-14 ani să aibă competențe solide IT și vrea să creeze și un certificat european de competențe digitale, care să fie recunoscut în întreaga Europă. Unde suntem noi? Nu știm exact dacă au ajuns toate tabletele la copiii vulnerabili care n-au făcut școală online în pandemie și avem o strategie de digitalizare a școlii, dezbătută public, dar neasumată. Antonia Pup explică într-o analiză pentru Școala 9 pașii Comisiei Europene și cât de străini ne sunt nouă.