Dincolo de multe altele petrecute de-a lungul verii care se apropie de final, un eveniment cinematografic a atras atenția (un eveniment cinematografic dominat de roz, așa cum ne-am dori să fie și viața noastră, inclusiv componenta profesională a acesteia) – premiera filmului Barbie (2023, regia Greta Gerwig). Filmul a suscitat un anumit interes în rândul publicului adult (din ce am citit este vorba tocmai de un film pentru un public adult, în ciuda a ceea ce pare a fi) și a generat comentarii diverse (cum stă bine oricărui produs artistic): pro, contra, neutre.
Noul an școlar aduce noutăți cu privire la structura și programa pentru examene, dar vine și cu probleme vechi, care se acutizează. Cum este supraaglomerarea școlilor din București. Elevii de-a IV-a de la Școala Nr. 79, de pildă, încep anul într-o clădire vecină, la demisolul Seminarului Teologic Ortodox București, din lipsă de spațiu. Mai mulți părinți se gândesc că cei mici ar putea fi „abuzați” de liceenii seminarului și s-au plâns școlii și chiar Ministerului Educației. „Aceste temeri nu își au fundament”, spun directorii școlii și ai seminarului, dar un psiholog explică de unde pot să apară.
Trei învățătoare și trei profesori au explicat pentru Școala 9 opțiunea lor de a se vaccina sau nu împotriva COVID - 19. Cei șase consideră că înainte de a-i arăta cu degetul pe profesorii care nu vor să își facă vaccinul, ar trebui să ne uităm către Guvern. Până acum, ar fi trebuit să aibă o campanie de informare mai serioasă. Rezultatele chestionarului care arată că peste șase mii de angajați din învățământ, majoritatea membri ai Federației „Spiru Haret“, nu vor să se vaccineze a polarizat spațiul public. Școala 9 a arătat că acesta nu este reprezentativ pentru toate cadrele didactice, însă o doză de scepticism există, și nu doar în România.