Ioana Mogoș este studentă bursieră în anul al doilea la universitatea privată IDC Herzliya, în districtul Tel Aviv, unde se pregătește pentru o carieră în diplomație. Învață să aplice toată teoria de la cursuri în scenarii reale de viață, toți profesorii ei sunt și practicieni în domeniile lor, are servicii de consiliere psihologică și financiară în facultate. S-a familiarizat repede cu mentalitatea „chutzpah” a evreilor, „un fel de tupeu inteligent. Nu accepți ușor un refuz, lupți pentru ceea ce vrei”, după cum îl explică românca. Cum Israel este țara cu cea mai mare rată a vaccinării, Ioana speră ca în câteva luni să se întoarcă și fizic la cursuri.
Psihologul Alexa Ciucu, de la Asociația Accept (pentru drepturile persoanelor LGBT+) a explicat pentru Școala 9 cum pot profesorii și părinții să le vorbească copiilor despre conceptul de gen și despre ce înseamnă să fii o persoană transgender sau gay, cât și despre rolurile de gen. I-am adresat mai multe întrebări în contextul în care Curtea Constituțională urmează să se pronunțe pe 28 octombrie în legătură cu sesizarea președintelui Klaus Iohannis privind neconstituționalitatea legii prin care este interzisă abordarea temelor legate de identitatea de gen în şcoli. Totodată, în Parlament se află, din august, un nou proiect pentru redefinirea familiei.
În urmă cu doi ani a intrat în vigoare legea anti-bullying și a început să aibă și efecte. Unele cazuri grave în care elevii au fost agresați de colegi au ajuns în instanță. Psihoterapeuta Carmen Buțerchi explică ce înseamnă bullyingul și efectele pe care le are pe termen lung. Această formă de hărțuire nu este doar de natură fizică, se referă și la tachinare, excludere, presiune psihică. Atât legea, cât și societatea pun sub lupă agresorul, dar există mai multe nuanțe aici. Există și agresorii pasivi care îl susțin pe agresor și îl incită, iar acest comportament poate face la fel de mult rău.