Nu se poate să nu fi auzit de Marina Abramović. Celebră pentru discursul estetic contondent, artista performativă și-a propus în 1974 să descopere cât de departe poate împinge limitele propriului corp într-un performance de șase ore intitulat „Rhythm 0”. Ce a făcut? Și-a provocat publicul să facă orice își dorește cu corpul ei, timp în care a stat nemișcată într-o galerie de artă.
La Iași, există doi profesori care au pariat că literatura poate sculpta generațiile pe care ni le dorim mâine. Doi profesori care cred că lectura poate să le deschidă adolescenților lumi importante și să-i treacă prin experiențe necesare cu care să poată naviga prin viață. Nicoleta și Emil Munteanu, fondatorii revistei Alecart și organizatorii întâlnirilor omonime din cadrul Festival Internațional de Literatură și Traducere - FILIT, cred că aceste evenimente extra școală „sunt mai importante decât olimpiadele”. Crede și sistemul educațional românesc același lucru?
Până pe 31 ianuarie Ministerul Educației primește propuneri legate de una dintre cele mai importante și actuale probleme ale sistemului de învățământ preuniversitar: planurile-cadru pentru liceu. Acestea se referă la numărul de materii pe care le studiază fiecare elev din ciclul liceal și câte ore sunt alocate pentru fiecare pe săptămână. În prezent, liceenii învață după planurile-cadru adoptate din 2009.