Sunt câteva zeci de mii de cetățeni străini care trăiesc în România, veniți la studii, muncă sau care au cerut azil politic fiindcă în țările lor nu mai puteau locui. Când discursul public creează o prăpastie între noi și ei, câteva asociații încearcă să aducă români și alte naționalități la aceeași masă, să se cunoască și să se înțeleagă, poate chiar să creeze prietenii. Școala 9 a participat la evenimentul „Living Bookshelf” („Bibliotecă vie”), organizat de Fundația Terre des Hommes, în care cetățeni din Ucraina, Siria, Mexic, Pakistan sau Rwanda au răspuns la curiozitățile românilor.
O profesoară de religie pentru care educaţia înseamnă căutare, nu credinţă. O absolventă de filosofie pentru care dezbaterea e o oportunitate de a înţelege, nu de a câştiga. Într-o perioadă în care materia religie din învăţământul preuniversitar a adus la aceeaşi masă încrâncenarea elevilor, a părinţilor, a educatorilor, a teologilor, a activiştilor şi a politicienilor, Laura Stifter îşi propune să aducă mai multă înţelegere.
Am descoperit teatrul în anii ’80, când căutam în marea plictiseală care ne umplea copilăria să ne găsim activități. Am continuat să studiez, mi-am luat doctoratul în teatrul comparat/medicina umanistă. Văzut nedrept ca pe o joacă, teatrul nu are încă impactul menit. Eu însă mi-am luat cele mai importante lecții de viață din teatru și vreau să le dau mai departe.