
Învață să cunoască oameni și să scrie din 2016. A lucrat la Realitatea TV, Adevărul și Libertatea, unde este reporter și acum.

OP-ED. Dezbaterea publică privind proiectele noilor planuri-cadru pentru învățământul liceal, lansată de proaspătul ministru al Educației, psihologul și profesorul universitar Daniel David, ne arată o implicare surprinzătoare a tuturor vocilor din societate. Pare că lumea dă năvală pe poarta deschisă în sfârșit de minister cu speranța rezolvării tuturor problemelor educației românești, după mulți ani de tăcere, de complicități și de consultări netransparente.
În urmă cu 189 de ani, o mână de romi au evadat de la mănăstirile de pe lângă Curtea de Argeș. Sătenii i-au tăinuit. Au rămas în pădure și au crescut până au ajuns să fie 20% din populația cu drept de vot din comună. În 2023, au cerut școală gimnazială - copiii treceau șapte kilometri pădurea cu urși până în comună -, și au primit-o. În 2024, au cerut drum cu asfalt, grădiniță și apă potabilă.
Elevii de la învățământul tehnologic ar putea să stea cinci ani la liceu în loc de patru, după cum arată una dintre propunerile de modificare a planurilor-cadru. Daniela Vișoianu, președintele Coaliției pentru Educație, atrage atenția că o astfel de măsură este în dezinteresul familiilor din care provin acești adolescenți, cele mai multe trăind în risc de sărăcie. Experta mai spune că variantele de planuri-cadru supuse dezbaterii publice de către Ministerul Educației sunt „o adaptare tristă“ a ceea ce învățau elevii la liceu în urmă cu 20 de ani.