E absolvent al Facultății de Jurnalism din Iași. În 12 ani de presă a lucrat în redacțiile de la Opinia Studențească, Ziarul de Iași, Evenimentul Zilei, Yahoo News și GreatNews. E interesat de educație, tehnologie și probleme societății.
Cadrele didactice care sunt anchetate pentru luare de mită și fals pentru deturnarea de fonduri europene își mai pot păstra funcțiile de conducere într-o universitate? Cazul mai multor profesori de la Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara ridică din nou problema eticii universitare și cum poate fi combătută corupția din facultăți. Ce spun datele din anchetă?
Teo Dumitru este studentă în anul întâi la Terapie Ocupațională, Universitatea Complutense din Madrid. De mică a crescut cu etichete și spunându-i-se constant „nu poți”. A luat Bac-ul cu 9,13, a învățat singură spaniola și a fost acceptată la universitate fără probleme. Pentru prima dată, în 21 de ani, Spania e cea care a făcut-o să se simtă „normală”. Facultatea ei are și un departament special pentru elevii cu dizabilități. Dacă în România avea în permanență nevoie de un însoțitor, acum poate să meargă singură și în oraș, și la cursuri.
La admiterea la liceu din acest an, pentru prima dată, media anilor de gimnaziu nu mai este luată în calcul. Pe ea se bazau mulți elevi să le crească șansele să intre la liceul dorit. Totuși, s-au luat note mai bune la Evaluarea Națională - 35% dintre candidați au avut medii peste 8. Doar că notele mai mari sunt un măr otrăvit, spun experții cu care a vorbit Școala 9. „Ce știe copilul ăla cu o sutime mai mult decât copilul cu o sutime mai puțin? Este complet arbitrară distanțarea copiilor la sutimi, câtă vreme aceste subiecte nu se bazează pe standarde științifice de evaluare”, spune o expertă în testare standardizată. Introducerea unor standarde în evaluare, cu criterii uniforme, ar aduce un echilibru.
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
