jurnalist

Ionuț Fantaziu

E absolvent al Facultății de Jurnalism din Iași. În 12 ani de presă a lucrat în redacțiile de la Opinia Studențească, Ziarul de Iași, Evenimentul Zilei, Yahoo News și GreatNews. E interesat de educație, tehnologie și probleme societății.

Alte articole

Cancelarie

O directoare dintr-un sat din Sălaj își premiază cu excursii elevii care nu fac absențe. „Nu ne mai focusăm pe «cine-i de vină»”

de Andreea Archip

O directoare de școală dintr-un sat din Sălaj a reușit, cu metode simple, să-i aducă pe elevi cu drag la școală și astăzi copiii își aduc ei dimineața colegii la cursuri. Delia Monica Petran, de la Școala gimnazială Dobrin, cu 120 de elevi, a dat responsabilități tuturor profesorilor, a strâns relația cu familiile copiilor și a premiat prezența la școală. O politică a școlii este ca fiecare elev să primească atenție. „Să nu existe copil care să vină la școală și nimeni să nu-l întrebe nimic până merge acasă”, explică profesoara. Iată câteva exemple concrete de ce funcționează în combaterea abandonului școlar. 

03.03.2024
Laborator

Cum îi afectează pe copii faptul că sunt numiți „vectori” sau transmițători ai COVID-19

de Medeea Stan. Foto: Dumitru Angelescu

Dezbateri despre rolul copiilor în transmiterea noului coronavirus au loc în toată lumea încă de la începutul pandemiei. În urma cercetărilor, am aflat că ei sunt mai puțin vulnerabili în fața COVID-19 decât adulții, dar pot să transmită virusul, așa că am început să-i numim „vectori”. Un cuvânt folosit frecvent pentru descrierea insectelor care transmit paraziți de la o gazdă la alta. În Irlanda, de pildă, a fost și limitat accesul copiilor în magazine din această cauză. Acest limbaj îi dezumanizează pe cei mici, pregătește terenul pentru discriminare și așază sănătatea adulților pe primul loc. 

24.11.2021
Laborator

Republica Moldova comasează mai multe universități și transferă studenții. De ce s-au opus profesorii români unei inițiative similare, acum 12 ani

de Vitalie Guțu

Sistemul universitar din Republica Moldova trece printr-un proces amplu de reformare: din 16 universități publice din stânga Prutului vor rămâne doar 11, restul fiind absorbite. Propunerea Ministerului Educației și Cercetării de la Chișinău a fost primită cu critici și chiar cu proteste ale studenților. Moldova are un număr la jumătate de studenți față de acum 15 ani, acesta fiind și unul dintre argumentele oficialilor: mai puține instituții și mai bine finanțate pentru mai puțini candidați. O idee similară s-a vehiculat și în România în 2010, înaintea adoptării Legii Educației. Astăzi, universitățile românești pot fuziona, dar dacă vor ele, nu Ministerul Educației. 

12.07.2022