
E absolvent al Facultății de Jurnalism din Iași. În 12 ani de presă a lucrat în redacțiile de la Opinia Studențească, Ziarul de Iași, Evenimentul Zilei, Yahoo News și GreatNews. E interesat de educație, tehnologie și probleme societății.

În perioada interbelică, bugetul pentru educație reprezenta 12% din totalul fondurilor statului, un procent semnificativ mai mare decât în prezent. Astăzi, prin noile proiecte de lege, se vorbește despre 15% din bugetul consolidat din 2027, față de 8% astăzi. Încercarea de a aloca 6% din PIB acestui domeniu a eșuat în ultimii 20 de ani. Istoricul ieșean Ovidiu Buruiană pune în context perioada istorică în care toate țările Europei investeau masiv în educație.
Încă din liceu, Andrei Cerbu și-a luat viitorul artistic în propriile mâini și a dezvoltat în garajul tatălui un studio muzical. Astăzi, chitaristul-minune - cum îl numea presa când avea 11 ani, după ce a obținut locul al treilea la „Românii au talent” - înregistrează cover-uri cu propria trupă. Studioul din garaj a tot crescut și el a ajuns să câștige și bani din pasiunea sa. Tânărul om de afaceri și-a gândit și viitorul în termeni manageriali: cum știe că în România se trăiește greu din artă, a dat la facultatea de informatică, unde e student acum.
Am fost în școala din Călărași unde deja s-au pilotat planuri-cadru diferite în ultimii patru ani. Cum au făcut asta și cu ce rezultate? Întrebări pe care și le pun azi profesorii multor licee, aflați în situația de a alege ce tip de planuri-cadru implementează, căci Ministerul Educației le oferă două variante. O opțiune „conservatoare”, în care „niciunei discipline nu i s-au tăiat orele” și una „curajoasă”, în care școlile au libertate să își facă orarul după capul lor și să pună în el și activități care până acum intrau la „extracurricular”.