
E absolvent al Facultății de Jurnalism din Iași. În 12 ani de presă a lucrat în redacțiile de la Opinia Studențească, Ziarul de Iași, Evenimentul Zilei, Yahoo News și GreatNews. E interesat de educație, tehnologie și probleme societății.

„Îmi era constant frig și vara țineam geaca pe mine, îmi cădea părul, respiram greu”, descrie Alessia, 19 ani, reacțiile corpului ei după o perioadă în care n-a mâncat mai nimic. Adolescenta are tulburări de alimentație de aproape șapte ani și încă încearcă să-și răspundă la o întrebare importantă: de ce a vrut să slăbească? Pentru acest articol din seria Școala 9 „Cum te simți”, despre sănătate mintală a adolescenților, am vorbit și cu Raluca Chișcu, psiholog și psihoterapeută specializată în astfel de tulburări la Universitatea Oxford.
Izolarea cauzată de pandemia de Covid-19 a afectat adolescenții din toată lumea. O cercetare internațională arată că aproape jumătate dintre aceștia au consumat substanțe și alcool, chiar în absența „găștii” de prieteni. Unii au consumat împreună, prin intermediul tehnologiei. Carmen Buțerchi, psiholog și psihoterapeut pentru familie, cuplu și copil, explică de ce adolescența este o vârstă vulnerabilă și oferă pentru părinți un manual pentru a identifica momentul în care trebuie să apeleze la un specialist pentru copilul lor.
Scriitorii, majoritatea creștini, nu sunt niște oameni castrați sau care își ignoră sexul, subliniază profesoara de limba franceză Eleonora Fojică. Și dă exemplul nuvelei „Moara cu noroc”, de Ioan Slavici. Dacă profesorii de limba română nu ar mai trage o perdea pudibondă peste modul cum își predau materia, nu numai că ar forma o generație mai dezinhibată și cu spirit critic, dar le-ar deschide elevilor și apetitul pentru marea literatură, crede profesoara. Autoarea construiește, pas cu pas, o pledoarie solidă pentru introducerea orelor de educație sexuală în școli.