
E absolvent al Facultății de Jurnalism din Iași. În 12 ani de presă a lucrat în redacțiile de la Opinia Studențească, Ziarul de Iași, Evenimentul Zilei, Yahoo News și GreatNews. E interesat de educație, tehnologie și probleme societății.

Am fost la una dintre primele școli publice din țară care au acceptat elevi ucraineni, refugiați în urma invaziei rusești. Sunt 16 înscriși deja la Școala „Pușkin” din Brăila, unde 70% dintre elevi sunt lipoveni. Aici limba rusă e principala cale prin care elevii ucraineni se pot înțelege cu colegii lor. Cei mai mulți vor rămâne „până când se va termina războiul”, iar profesorii au acum o dilemă: în ce limbă să învețe copiii refugiați: română, ucraineană sau rusă?
Bullyingul poate lua multe forme, de la cele fizice, precum îmbrâncirea și lovirea, la cele țin de relații, ca răspândirea de zvonuri, excluderea cuiva din grupul de prieteni, ori remarci nepoliticoase. Mai poate însemna și hărțuire sexuală. Uneori, agresorii iau în vizor pe cineva pe motive de rasă, religie, aspect sau orientare sexuală. O cercetătoare explică de unde învață copiii să fie bullies și de ce trebuie să scăpăm de scuza „așa sunt copiii”. În România, 1 din 4 copii este victimă a bullyingului la școală, în mod repetat.
Inventatorul Dumitru Grigore, care a dezvoltat aplicația ce ar fi trebuit să le facă elevilor clujeni profiluri psihologice complexe doar prin scanarea mâinilor, și-a legitimat invenția și prin premiul obținut la Concursul Patriot Fest. Scanerul a trecut printr-o „jurizare de specialitate asigurată de către MApN, SRI, MAI, SPP, STS și New Strategy Center”, spunea autorul ei. Școala 9 a cerut puncte de vedere de la instituțiile menționate care spun că nu au validat „în niciun fel” echipamentele analizate și arată spre Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci care au brevetat-o. Doar că brevetarea nu certifică valoarea sau funcționarea unei invenții.