
Reporter la început de drum, #peteren și social media. În timpul liber își schimbă culoarea la păr ca pe dresuri.

Sunt învățătoare într-o zonă defavorizată din Săcele, Brașov și reușesc să fac un fel de școală la distanță, chiar dacă copiii nu au semnal la telefonul mobil. Lucrez cu două grupe de elevi: cu o parte online și cu o parte offline. Cu primii încerc zilnic să mă conectez pe Meet, dar de multe ori rămân singură pe platformă în mijlocul activității. Corectez temele pe whatsapp și tot acolo îi asigur pe copii și pe părinți că se descurcă minunat. Cu cei din offline mă văd în fiecare săptămână la școală pentru a-mi aduce ce au lucrat, astfel încât la final de săptămână am feedback de la fiecare copil din clasă.
O directoare de școală dintr-un sat din Sălaj a reușit, cu metode simple, să-i aducă pe elevi cu drag la școală și astăzi copiii își aduc ei dimineața colegii la cursuri. Delia Monica Petran, de la Școala gimnazială Dobrin, cu 120 de elevi, a dat responsabilități tuturor profesorilor, a strâns relația cu familiile copiilor și a premiat prezența la școală. O politică a școlii este ca fiecare elev să primească atenție. „Să nu existe copil care să vină la școală și nimeni să nu-l întrebe nimic până merge acasă”, explică profesoara. Iată câteva exemple concrete de ce funcționează în combaterea abandonului școlar.
„Ca să se învețe minte”, „ca să nu mai facă”. Așa își justifică mulți părinți comportamentul agresiv. Psihoterapeuta Keren Rosner și sociologul Radu Mălureanu au explicat pentru Școala 9 cum funcționează efectul parșiv al bătăii: dacă ești victima violenței de mic, „înveți” că e o formă legitimă de comportament și o aplici la rândul tău când ești adult. Combaterea acestui fenomen ar trebui să vină la pachet cu conștientizarea faptului că să-ți bați copilul e greșit.