
Reporter la început de drum, #peteren și social media. În timpul liber își schimbă culoarea la păr ca pe dresuri.

O cerință pe marginea unui text scris de autorul Florin Lăzărescu, dată la simularea Evaluării Naționale în Bacău, a împărțit internetul în două. Tabăra ateilor a concluzionat că devenim fundamentaliști iar religioșii au găsit binevenită o astfel de inserție într-un examen. Nici unii, nici alții nu au citit însă textul, concluzionează profesoara Eleonora Fojică care analizează textul și falsa problemă a dezbaterii.
Aproape jumătate dintre profesorii care au dat examenul de titularizare în 2023 au obținut mai puțin de 7, nota minimă de care aveau nevoie pentru a fi titulari pe post. Sunt județe întregi în care, la unele materii, niciun candidat nu s-a calificat pentru o poziție permanentă la catedră. Rezultatele nu sunt chiar surprinzătoare: rareori rata de promovare a depășit 50%. Ce înseamnă aceste rezultate și de ce ele nu arată întotdeauna că profesorii sunt slab pregătiți? O analiză în două părți.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a publicat recent rezultatele unui studiu realizat pe un eșantion reprezentativ de copiii de 5 ani din SUA, Estonia și Anglia. Acesta a dezvăluit că modelele din familie și din cultură (povești, filme, desene) au un rol important în dezvoltarea aspirațiilor copiilor. Raportul mai arată că abilitatea de a citi și a înțelege un text în rândul copiilor de 5 ani este mai influențată de situația economică a familiei decât de faptul că sunt fete sau băieți. Adică sărăcia afectează mai mult capacitatea de învățare a unui copil decât genul.