
„Profesori de Școala 9” este o rubrică bilunară scrisă de Monica Halaszi și Horia Corcheș.
Monica Halaszi lucrează în domeniul educației de 30 de ani. Predă limba și literatura română, este autoarea unor programe și manuale școlare, formator național și inițiatoarea concursului „Lectura ca abilitate de viață”. A publicat articole pe teme de educație în Dilema veche și în Tribuna învățământului. Și-ar dori ca școala românească să se recredibilizeze, iar vocea profilor să conteze cu adevărat. Nu crede că i s-ar fi potrivit o altă profesie, urăște când i se spune că este dascăl și și-ar dori să călătorească mai mult. Și fiindcă îi place să analizeze diverse aspecte din domeniul educației, s-a decis să scrie despre ele.
Horia Corcheș este prof de română. A fost prof și la țară, și la tehnologice, și la colegii de top. Este autorul romanului pentru copii „Istoria lui Răzvan”, al romanului „Partaj”, dar și al altor proze scurte sau poezii. Scrie săptămânal în revista Dilema veche. Ca profesor, îi place să transforme predarea clasică a limbii și literaturii române într-una mai prietenoasă. A scris manuale școlare, diverse auxiliare didactice, este membru în varii comitete și comiții, dar îi place, în egală măsură (cel puțin...) să se dea cu bicicleta, să meargă la sală, să stea la soare pe plajă sau să citească în balcon.

Primul copil venit pe lume în noaptea dintre ani a fost născut de o fată de 15 ani. În 2019 au fost înregistrate 16.639 de sarcini în rândul adolescentelor. Aproape una din trei mame sub 20 de ani nu a terminat patru clase. Dacă România nu va dezvolta o strategie, coerentă și finanțată corespunzător, pentru combaterea fenomenului de mame minore, vom continua să condamnăm anual mii de fete și de nou-născuți la sărăcie și marginalizare, arată un raport publicat vineri de UNICEF și Asociația SAMAS.
De cât efort și de câți oameni e nevoie ca un copil dintr-un sat din Dâmbovița să fie luat de mânuță și condus pentru prima dată în viața lui într-o sală colorată de grădiniță? Asociația OvidiuRo activează comunități și bate din poartă în poartă împreună cu oamenii locului ca să facă asta să se întâmple.
Inițiatorii proiectului Learn Human Future Skills își doresc să schimbe modul în care învață adolescenții. Să devină autonomi, să descopere ce profesii li s-ar potrivi și să afle ce tehnici de învățare îi ajută cel mai mult. Așa că și-au pus în gând să le ofere cursuri online ținute de traineri, într-o clasă virtuală. Au testat deja conținutul programului pe site-uri partenere, însă ar vrea să dezvolte totul pe propria platformă. „Acești tineri să învețe împreună abilități pentru deceniul sau chiar secolul următor”, spune Armina Sîrbu, cofondatoarea proiectului. Learn Human Future Skills a ajuns în finala competiției Innovators for Children, accelerator pentru start-up-urile din educație.