
„Profesori de Școala 9” este o rubrică bilunară scrisă de Monica Halaszi și Horia Corcheș.
Monica Halaszi lucrează în domeniul educației de 30 de ani. Predă limba și literatura română, este autoarea unor programe și manuale școlare, formator național și inițiatoarea concursului „Lectura ca abilitate de viață”. A publicat articole pe teme de educație în Dilema veche și în Tribuna învățământului. Și-ar dori ca școala românească să se recredibilizeze, iar vocea profilor să conteze cu adevărat. Nu crede că i s-ar fi potrivit o altă profesie, urăște când i se spune că este dascăl și și-ar dori să călătorească mai mult. Și fiindcă îi place să analizeze diverse aspecte din domeniul educației, s-a decis să scrie despre ele.
Horia Corcheș este prof de română. A fost prof și la țară, și la tehnologice, și la colegii de top. Este autorul romanului pentru copii „Istoria lui Răzvan”, al romanului „Partaj”, dar și al altor proze scurte sau poezii. Scrie săptămânal în revista Dilema veche. Ca profesor, îi place să transforme predarea clasică a limbii și literaturii române într-una mai prietenoasă. A scris manuale școlare, diverse auxiliare didactice, este membru în varii comitete și comiții, dar îi place, în egală măsură (cel puțin...) să se dea cu bicicleta, să meargă la sală, să stea la soare pe plajă sau să citească în balcon.

Cercul de Astronomie de la Palatul Național al Copiilor din București e singurul loc unde cei mici pot învăța astronomie, o materie care nu mai este inclusă în programa școlară și pe care doar puține școli o oferă drept opțional, dar pentru care ministerul organizează olimpiadă.
„Un aparținător al unei persoane cu dizabilități este epuizat, este prins în multe drumuri, în justificări”, și-a spus Elena Iordănescu, co-fondatoarea asociației Incotera, când a gândit, deocamdată doar pe hârtie, podcastul „Deschide-TE”. Un podcast în care medici, psihologi și alți specialiști să ofere sprijin și îndrumare pentru părinții copiilor cu sindrom Down, dar și informații și ghidaj întregii comunități despre cum să se comporte și să adapteze inclusiv infrastructura.
„Când am văzut Bucureștiul pe geamul avionului, am început să plâng”. Poveștile primilor studenți care au plecat cu burse Erasmus, spuse la 18 ani de când România a intrat în UE și într-un moment în care redefinim ce înseamnă Europa pentru noi.