„Profesori de Școala 9” este o rubrică bilunară scrisă de Monica Halaszi și Horia Corcheș.
Monica Halaszi lucrează în domeniul educației de 30 de ani. Predă limba și literatura română, este autoarea unor programe și manuale școlare, formator național și inițiatoarea concursului „Lectura ca abilitate de viață”. A publicat articole pe teme de educație în Dilema veche și în Tribuna învățământului. Și-ar dori ca școala românească să se recredibilizeze, iar vocea profilor să conteze cu adevărat. Nu crede că i s-ar fi potrivit o altă profesie, urăște când i se spune că este dascăl și și-ar dori să călătorească mai mult. Și fiindcă îi place să analizeze diverse aspecte din domeniul educației, s-a decis să scrie despre ele.
Horia Corcheș este prof de română. A fost prof și la țară, și la tehnologice, și la colegii de top. Este autorul romanului pentru copii „Istoria lui Răzvan”, al romanului „Partaj”, dar și al altor proze scurte sau poezii. Scrie săptămânal în revista Dilema veche. Ca profesor, îi place să transforme predarea clasică a limbii și literaturii române într-una mai prietenoasă. A scris manuale școlare, diverse auxiliare didactice, este membru în varii comitete și comiții, dar îi place, în egală măsură (cel puțin...) să se dea cu bicicleta, să meargă la sală, să stea la soare pe plajă sau să citească în balcon.
Pentru a aduce o schimbare în viața persoanelor cu deficiențe de vedere, un profesor clujean a creat alfabetul tactil al culorilor. Astfel, prin reprezentări grafice, nevăzătorii pot să le identifice și să le diferențieze. Lui Tudor Scripor i-a venit ideea de la un student nevăzător, din perioada în care ținea ateliere de pictură în SUA. „Nu am reușit să îl fac să înțeleagă conceptele de culoare, el nemaivăzând culorile niciodată”, a explicat pentru Școala 9. Și de aici a pornit totul.
Am învățat ceva din lecțiile pandemiei? Am vrut să vedem. Societatea Academică din România, prin proiectul Monitorul Educației din România, a realizat un raport de politici publice menit să readucă pe agenda publică subiectul educației digitale. Am aflat, prin cele 86 de cereri de informații publice către instituțiile statului, câți profesori și elevi nu au încă echipamente, faptul că nici azi școlile nu au site-uri și că riscăm să pierdem mulți bani europeni pentru că nici până azi nu s-a făcut licitația publică la Catalogul Electronic.
Noul buget pentru Ministerul Educației este cel mai mic din ultimii 30 de ani ca procent din PIB (2,5%), iar cel total pentru educație are doar cu 2,2 miliarde de lei mai mult decât anul trecut. Totuși, pentru prima dată în istoria postdecembristă, bugetul de stat prevede o sumă de bani pentru bursele elevilor: peste jumătate de miliard de lei. Într-un interviu pentru Școala 9, Alexandru Manda, coordonator de programe la Societatea Academică din România și student în anul III la Facultatea de Drept de la Universitatea din București, explică cum a început lupta pentru bursele elevilor și de ce ar trebui să ne uităm la bugetul pentru educație și dincolo de banii alocați doar pentru minister.
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
