REZOLVAT prezintă rezolvări la probleme punctuale din mediul educațional, implementate la nivel de școală, comună, oraș, județ și până la nivel național.
În plin război, acum o sută de ani, se înființau 40 de școli la țară. Se discuta intens, ca și cum, despre programa școlară și pregătirea elevilor pentru viață. Cei înscriși la școală învățau inclusiv „studiul tablourilor”, făceau mult sport și erau pregătiți într-ale gospodăriei. Iar extrașcolar, aveau cursuri pe care azi le-am numi de „public speaking” și scriere creativă. Antonia Pup aduce în atenție, ca studiu de caz, școala din Vulcani de la care am putea învăța când vorbim de înființarea școlilor-pilot de astăzi. Astăzi, al treilea episod al seriei „Școala veche”.
În medie, 150.000 de elevi de la clasa I până la clasa a XII-a fac opționalul de educație pentru sănătate, conform datelor din sistem obținute de Școala 9. Este numărul de elevi care ar umple cam 170 de școli gimnaziale de mărime medie. Vorbim, așadar, de un procent infim raportat la numărul total al elevilor din România. Dacă ne uităm numai la componenta de educație sexuală, care se poate studia de la clasa a VIII-a în sus, în jur de 750.000 de copii l-ar putea avea în curricula școlii, dacă părinții și instituția de învățământ ar fi de acord.
A treia generație de elevi care a învățat de acasă aproape doi ani din cauza pandemiei de COVID-19 este în pragul examenelor naționale. Deși greva profesorilor a stârnit întrebări cu privire la susținerea examenelor naționale, ministrul Educației, Ligia Deca, a anunțat că probele scrise la Evaluarea Națională și la Bacalaureat se vor susține. Și, ca în fiecare an, urmează emoțiile. Redacția Școala 9 a stat de vorbă cu mai mulți elevi de liceu care au trecut prin Evaluarea Națională și cu studenți care au dat și Bacalaureatul, pentru a afla ce a funcționat pentru ei înainte de examene.