Ce aduce copiii la școală? Calculatoarele de ultimă generație și tablele interactive, toaletele decente, profesorii bine pregătiți, părinții implicați sau comunitatea? E o combinație dintre toate, niciodată în aceeași proporție, că și comunitățile sunt foarte diferite. După o experiență de 40 de ani în educație în care a vrut să renunțe de câteva ori, Mirela Ștețco, head of advocacy la organizația Teach for Romania, a vorbit la podcastul REZOLVAT despre ce funcționează. A povestit cum i s-a schimbat perspectiva de-a lungul carierei, despre ce crede că a greșit, dar și despre momentele „aha!”, cum ar fi cel în care a înțeles că „a fi profesor nu e despre spectacolul tău!”.
Camelia Vețeleanu, economistă la bază, a înființat o grădiniță în care copiii sunt expuși la limba franceză de la un an și jumătate. De la 4 ani încep să învețe și engleză. Ideea este ca atunci când împlinesc șase ani, copiii să poată să comunice fluent în cele două limbi. Cu cât încep să învețe o limbă străină mai devreme, cu atât mai bine, arată studiile internaționale. Dar când devine prea târziu pentru un copil să ajungă la un nivel nativ?
„Trebuie să mă reapuc de mers la sală, după ce începe școala”, îmi scrie azi, o colegă, pe Whatsapp. „Sau cel puțin să mă apuc să fac 10.000 de pași pe zi.” Este adevărat, perioada sărbătorilor de iarnă și vacanța din această perioadă ne fac, pe unii dintre noi, să stăm mai mult acasă, să mâncăm poate mai mult decât de obicei și să facem mai puțină mișcare. Aplicațiile pe care le avem pe telefoanele și ceasurile inteligente ne amintesc acest lucru, iar printre rezoluțiile de Anul Nou pe care le formulăm se află și aceasta: la anul voi face mai mulți pași sau voi face mai multă mișcare.
