
A terminat Facultatea de Jurnalism din București și a început să lucreze în presă în 2016, în primul an de studii, la agenția de presă News.ro. A învățat apoi să vadă poveștile din spatele știrilor, ca reporter Libertatea, unde a lucrat în perioada 2018 - 2024. În prezent este reporter de investigații la Snoop și reporter și editor la Școala9. Scrie despre oamenii care schimbă câte puțin societatea, despre educație, mediu, animale și schimbări climatice, precum și despre cheltuirea banilor publici. Îi place Harry Potter, are trei pisici răsfățate și crede că locul stafidelor nu este în prăjituri.

Pentru că în România elevii nu învață nicăieri despre abuz, agresiune sexuală și consimțământ, un grup de adolescente a creat o tabără dedicată fetelor de liceu.
Am fost la una dintre primele școli publice din țară care au acceptat elevi ucraineni, refugiați în urma invaziei rusești. Sunt 16 înscriși deja la Școala „Pușkin” din Brăila, unde 70% dintre elevi sunt lipoveni. Aici limba rusă e principala cale prin care elevii ucraineni se pot înțelege cu colegii lor. Cei mai mulți vor rămâne „până când se va termina războiul”, iar profesorii au acum o dilemă: în ce limbă să învețe copiii refugiați: română, ucraineană sau rusă?
Mii de profesori și elevi din Transnistria învață sub amenințarea războiului. Autoritățile au instituit cod roșu de alertă teroristă până pe 25 mai, asta înseamnă că școlile au intrat în online. Directori de unități de învățământ românești au povestit pentru Școala 9 cum și-au ținut orele cu zgomot de bombe pe fundal, ce-i întreabă elevii și care le sunt speranțele astăzi, la 30 de ani după războiul de separare de Republica Moldova.