A terminat Facultatea de Jurnalism din București și a început să lucreze în presă în 2016, în primul an de studii, la agenția de presă News.ro. A învățat apoi să vadă poveștile din spatele știrilor, ca reporter Libertatea, unde a lucrat în perioada 2018 - 2024. În prezent este reporter de investigații la Snoop și reporter și editor la Școala9. Scrie despre oamenii care schimbă câte puțin societatea, despre educație, mediu, animale și schimbări climatice, precum și despre cheltuirea banilor publici. Îi place Harry Potter, are trei pisici răsfățate și crede că locul stafidelor nu este în prăjituri.
Ar fi mai bine să nu existe nicio restricție și părinții să poată alege ce școală vor, dacă tot nu pot fi cu adevărat obligați să dea copiii la școala de cartier? Sau ar trebui verificate adresele și puși să se înscrie la școala de care aparțin?
Alegerea facultății reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă majoritatea elevilor de liceu din România. 8 din 10 liceeni sunt convinși încă din clasa a IX-a că vor să urmeze studii universitare, dar mai bine de jumătate nu au idee spre ce domeniu, arată un studiu realizat de Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative București. Chiar și în clasa a XII-a, 25% dintre elevi nu au încă o viziune definitivă cu privire la facultatea pe care s-o aleagă. Școala9 a vorbit cu studenți români, în țară sau în străinătate, care consideră că au luat cea mai bună decizie.
Deficitul de natură este un concept introdus de autorul Richard Louv în 2005, în cadrul unei cărți revoluționare numite „Last Child in the Woods: Saving Our Children from Nature-Deficit Disorder.” Termenul se referă la alienarea și îndepărtarea oamenilor de natură, în special a copiilor.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
