Învață să cunoască oameni și să scrie din 2016. A lucrat la Realitatea TV, Adevărul și Libertatea, unde este reporter și acum.
Există șapte comisii și grupuri de lucru care printre altele trebuie să rezolve problemele de inechitate din școala românească. De la toate avem documente de politici care nu ajung niciodată să fie implementate și poze cu zâmbete, perfecte în campanii electorale. Și mai avem și copii care nu au cu ce să ajungă la școală, care nu au ce să mănânce, copii veșnic uitați la marginea societății. O analiză realizată de Antonia Pup despre obsesia politicienilor de a rula cuvinte grele prin discursuri și rapoarte până le dezbracă de conținut.
80% dintre adolescenți consideră că rețelele de socializare îi ajută să păstreze legătura cu prietenii, însă o treime dintre ei spun și că se simt copleșiți de conținutul acestor platforme, arată un sondaj al Pew Research Center, think tank din Statele Unite. 31%, de pildă, au impresia că prietenii îi lasă pe dinafară. În plus, se simt presați să publice la rândul lor conținut, ca să primească tot mai multe like-uri și comentarii. Școala 9 a scris în acest an despre impactul social media și asupra adolescenților din România.
Adriana Bălaj (31 de ani) este profesoară de istorie la două școli din Timișoara: una de stat și alta privată. Când a intrat în învățământ, ca să-și întregească norma didactică, făcea naveta și la câte patru școli din județ simultan, una din ele la 60 de kilometri distanță. A încercat de fiecare dată să clădească o relație cu elevii ei și să facă istoria cât mai atractivă, indiferent dacă se află în fața unei table interactive de ultimă generație sau a uneia cu cretă.
