
Exploratoare de sisteme. Ale celor de legi, în educație, și ale celor de joc, în sport.

Unu din trei elevi de la Liceul Tehnologic „Nicolae Iorga” din Negrești, Vaslui, face naveta. Doar 170 au primit anul trecut bursă rurală. Iar acum, în urma unui ordin de Ministru, acești copii, ca mulți alții din țară, vor rămâne fără cei 200 de lei pe care, spun ei, îi foloseau ca să-și plătească transportul. După un val de critici, Ministerul Educației a venit la schimb cu o sumă forfetară care să le acopere transportul acestor elevi. Două eleve din liceul vasluian vorbesc, pentru Școala 9, despre lupta zilnică pentru a rămâne la școală, în ciuda dificultăților financiare.
Vremurile miuțelor și jocurilor de-a prinselea pe mijlocul străzii au apus. Orașele au devenit tot mai nesigure pentru copii, iar părinții tot mai temători să-i lase singuri. Mai mult, nu doar că și-au pierdut locurile de joacă, treptat rămân și fără dreptul de a-și însoți părinții la restaurant sau în hoteluri. S-a întâmplat recent ca un local din București să impună regula ca cei mici să stea permanent așezați, dar e un trend global. Polarizată, discuția pendulează între „locurile child free încalcă drepturile omului” și „copiilor crescuți cu prea multă libertate le lipsește bunul simț”. Dar dezbaterea e multifațetată și cu rădăcini până în comunism.
„Eu am ieșit din învățământ pentru că nu ne mai permiteam să fim doi profesori în aceeași casă. Fostul meu soț venea acasă cu, în banii de atunci, 2 milioane și jumătate de lei, eu veneam cu 45 de milioane”, este o amintire din anii 2000 a Laurei Dachin, astăzi profesoară în Danemarca. Chiar dacă diferențele salariale stat-privat nu mai sunt acum de același ordin, profesorii români din afară înțeleg perfect și susțin protestul din țară. Școala 9 a vorbit despre grevă și condiții la catedră cu cadre didactice din Danemarca, Suedia și Germania, țări în topul european la salarii pentru profesori și la investiții în educație.