Am fost președinte al Consiliului Național al Elevilor timp de un an de zile, poziție din care am participat la nenumărate ședințe și dezbateri pe marginea proiectelor de structură a anului școlar. După 12 ani petrecuți în învățământul formal, am realizat că structura anului școlar trebuie să fie orientată spre învățare, nu către a păstra vacanțele cât mai lungi. România este în top trei țări cu cel mai mic număr de zile de școală din Europa.
Proiectul de lege a educației a fost prezentate în Guvern ieri, 9 martie, de ministra Ligia Deca, iar examenul de admitere la liceu este propunerea care suscită în continuare dezbateri aprinse și critici. În ultima săptămână sindicatele din învățământ au venit cu varianta să nu se mai dea examen de admitere, dar Evaluarea națională să aibă mai multe probe. Ideea este respinsă de reprezentanții elevilor și ai părinților. Specialiști din cadrul Federației Coaliției pentru Educație au prezentat o analiză amănunțită a tuturor scenariilor de tranziție la liceu discutate în ultima vreme, dar au venit și cu variante noi. Soluția considerată cea mai potrivită este un portofoliu educațional construit prin evaluări standardizate pe durata claselor a șaptea și a opta.
În perioada interbelică, bugetul pentru educație reprezenta 12% din totalul fondurilor statului, un procent semnificativ mai mare decât în prezent. Astăzi, prin noile proiecte de lege, se vorbește despre 15% din bugetul consolidat din 2027, față de 8% astăzi. Încercarea de a aloca 6% din PIB acestui domeniu a eșuat în ultimii 20 de ani. Istoricul ieșean Ovidiu Buruiană pune în context perioada istorică în care toate țările Europei investeau masiv în educație.